Totul a pornit de la un gând într-o sâmbătă frumoasă, de primăvară, în 2014, când ne-am hotărât, eu și Simona, să căutăm pe harta google un loc retras, cu rezonanță, frumos, pitoresc precum în vise. Nu știam de ce, dar simțeam parcă o chemare. Așa am ajuns în Țara Lăpușului într-un cătun aproape părăsit, în care mai sunt atâția locuitori cât să-i numeri pe degetele de la o mâna. Ajunși aici la Bârsăuța, căci așa se numește așezarea, am rămas îndragostiți de locurile minunate pe care le-am văzut. Ne-am privit, și fără prea multe cuvinte am decis că aici este locul nostru.
Din acea zi am știut ca aparținem acestor meleaguri și tot din acea zi ne-am reîntors mereu aici. Parcă eram amândoi vrajiți și fașcinați de minunăția pământului nelucrat, a pădurilor și pășunilor neexploatate. Liniștea aproape neînchipuită și intreruptă doar de ciripitul păsărilor și foșnetul frunzelor ne-a reamintit că lumea poate fi și altfel. Aici natura a învins omul, aici parcă totul este încă virgin, simți puritatea locului și aerul curat și parcă ți-e teamă să vorbești ca nu cumva să deranjezi vietățile pădurii care sunt pe deplin stăpâne aici. După o perioadă în care am venit aici la fiecare sfârșit de săptămână ne-am decis că trebuie să facem ceva. Am renunțat la carieră, la un job bine plătit, la confort, am renunțat la viața de oraș și ne-am mutat aici, în locul de care ne-am îndragostit la prima vedere. Continue reading