Propuneri pentru protest Rosia Montana – in urma discutiilor de la Universitate, Bucuresti 10 septembrie 2013 (pol167)

Creierul omului este ceva extraordinar. Un om, cu creierul lui (dar mai ales cu inima) poate face o grămadă de lucruri frumoase, utile şi relevante lumii şi societăţii în care trăim. Însă mai multe creiere la un loc, mai multe inimi ale unor oameni buni, oameni sinceri şi de bună credinţă, pot veni cu idei NOI, soluţii NOI, rezolvări eficiente la problemele curente. Tot ce e nevoie, este ca aceşti oameni să fie puşi împreună şi să discute, să dezbată, cu bună credinţă şi LIBERI, ca de la egal la egal.

Asta s-a întâmplat pe 10 septembrie 2013 la Universitate unde am avut norocul să particip activ la o discuţie între câţiva oameni de bună credinţă care veniseră să protesteze împotriva proiectului de la Roşia Montană. La sfârşitul discuţiei am făcut schimb de adresele de mail şi sperăm să continuăm discuţia pe net şi/sau în piaţă.

Aş menţiona înainte de detaliile de mai jos faptul că pentru succesul oricărei discuţii între mai mulţi oameni trebuie stabilite mai întâi câteva principii de bază, şi anume, de stabilit CINE se poate alătura discuţiei, CARE ESTE SCOPUL discuţiei şi de conştientizat că OAMENII SUNT DIFERIŢI ŞI AU PĂRERI DIFERITE, şi este NORMAL ŞI DE DORIT SĂ FIE AŞA. (detalii în textul meu de AICI). Dacă vom conştientiza că oamenii sunt diferiţi şi au păreri diferite nu ne vor deranja prea tare când vor exprima o opinie contrară propriilor noastre credinţe sau păreri. Trebuie de asemenea, după părerea mea, stabilite de la început SUBIECTE CARE NU VOR FI ABORDATE în discuţie. De ce acest lucru? Pentru că anumite teme stârnesc pasiuni şi înverşunări prea mari şi apare riscul destrămării grupului de discuţie, din cauza diferenţelor de opinie pe seama unor subiecte care oricum nu erau relevante pentru discuţia respectivă. Deci trebuie evitată, cel puţin la acest moment, discutarea chestiilor din cauza cărora oameni s-ar putea înverşuna, ataca, supăra, oftica şi pleca. Aş da ca exemplu relaţia om-biserică-stat, preferinţele politice (“mie îmi place de Băsescu!”, “ba nu, mie îmi place de Ponta!”), opinii despre eutanasierea sau nu a câinilor maidanezi, opinii despre comunism etc etc etc. Deci… de dragul “supravieţuirii” discuţiei ar trebui stabilite aceste teme care creează discordie şi ar trebui evitate, cel puţin la început.

Iată principalele chestii discutate în grupul de aseară:

– nu te poţi încrede în vorbele oamenilor politici precum Victor Ponta. Nu contează ce SPUN aceşti oameni, NU vrem vorbe, VREM FAPTE! Protestul continuă până când proiectul este clar respins şi înfundat. Unul dintre participanţii la discuţie a subliniat o chestie relevantă: “Prim ministrul Ponta a făcut o lege pentru demararea proiectului, parlamentarul Ponta a spus că votează împotriva proiectului, prim ministrul ponta a spus după protestele de duminică (8 sept) că “proiectul este mort”, preşedintele PSD Ponta a spus parlamentarilor din partidul PSD să voteze în cunoştinţă de cauză după ce văd proiectul şi îi audiază pe cei implicaţi. Şi le-a mai spus că dacă proiectul nu va fi aprobat, “radem judeţul Alba de pe harta economică a ţării”. Deci le-a zis să voteze PENTRU (câteva citate AICI). Deci, FAPTE, NU VORBE!

– Roşia Montană ar avea foarte mult de câştigat dacă s-ar organiza în zonă un tur al cetăţilor dacice din regiune, care să ţină o lună pe an şi să culmineze cu Târgul de fete de pe muntele Găina. Aceasta este o propunere a unuia dintre protestatari, care propune organizarea acestui festival si promovarea lui peste hotare, inclusiv în Luxemburg unde există un Institut de promovare a vestigiilor istorice romane etc. Mai multe detalii despre asta trebuie să scrie persoana care a propus iniţiativa, şi ar trebui prezentată şi celor de la campania Salvaţi Roşia Montană

– O persoană a propus plângeri la Strasbourg pe drepturile omului privind Roşia Montană şi către nu ştiu ce baroneasă :). Rămâne să sintetizeze concret propunerile şi să ofere date de contact ale unor persoane de încredere şi cu experienţă care pot fi apelate pentru chestia asta. (asta dacă ajunge la acest mesaj, nu ştiu dacă avem mailul ei)

– Paguba economică în urma proiectului Roşia Montană ar fi de 40-50 mld euro, a evaluat unul dintre protestatari. (fără a se lua în calcul un dezastru ecologic, corect?)

– Pe pagina de FB Uniţi Salvăm se organizează protestele pentru Roşia Montană şi se mobilizează oamenii pentru promovarea protestelor, conştientizarea bucureştenilor etc, e nevoie de voluntari

– Există un “fluturaş” / “flyer” deja făcut privind dezastrul care se pregăteşte la Roşia Montană, care poate fi folosit pentru a informa cetăţenii neinformaţi (nu l-am găsit pe net, poate ne dă cineva un link)

– din surse din interiorul unui partid mare, politicienilor le este frică de venirea studenţilor în Bucureşti (1 octombrie), când numărul protestatarilor de la Universitate s-ar putea şi dubla

– “Energia” protestelor începute pe 1 septembrie împotriva proiectului cu cianuri de la Roşia Montană riscă să se stingă progresiv, dacă manifestanţii nu au parte de o “victorie de etapă”. – atenţie, foarte important! – punct subliniat de o persoana care era din Sibiu, dar participa la protestul de la Universitatea Bucureşti pentru salvarea Roşiei Montane.

Concluziile trase în urma discuţiei (de îmbunătăţit unde e cazul):

– Deşi oamenii sunt diferiţi şi au o grămadă de opinii, aceştia trebuie să-şi formuleze revendicări succinte şi COMUNE, pentru a rămâne uniţi şi pentru ca protestul să fie eficient. Revendicările protestatarilor trebuie să fie cât mai clare şi cât mai puţine. Trebuie mers mai ales pe ceva anume, concret, uşor de înţeles pentru toată lumea. Nu ar fi bine să avem o listă mai mare cu revendicări, care ar presupune ca politicienii să dea mult prea mult înapoi pentru a le îndeplini şi nu ar fi bine ca mesajul transmis prin revendicări să fie complicat de promovat celor care nu înţeleg “ce vor protestatarii” sau presei. O singură revendicare, sau 2, 3 CORELATE (care cer de fapt acelaşi lucru) trebuie să fie o strategie aplicată de acum încolo la proteste. Presiunea pe politicieni este mult mai mare atunci când văd în faţa ochilor numai pancarte şi aud lozinci privind aceeaşi unică revendicare, până când este indeplinită, decât atunci când citesc pe o listă mai multe lucruri cerute în treacăt de protestatari. Trebuie stabilită acea revendicare a protestatarilor, pe care să o îmbrăţişeze TOŢI şi care trebuie mediatizată în perioada imediat următoare peste tot;

– Pentru a nu se diminua protestul, pentru a nu se pierde “energia” protestului, protestatarii trebuie să obţină o victorie de etapă. În urma discuţiei din piaţă, această revendicare ar fi (în perioada imediat următoare) un vot negativ dat de Parlamentul României pentru proiectul de lege făcut cu dedicaţie de guvernul Ponta pentru compania minieră RMGC.

– Deci, în urma discuţiilor, s-a stabilit că ar fi indicat / bine / recomandat ca revendicările protestatarilor în perioada următoare să fie acestea două:

1. VOT DESCHIS LA VOTUL DIN PARLAMENT pe proiectul de lege privind Roşia Montană (adică vot la vedere, să vedem cum votează fiecare parlamentar)

2. VOT ÎMPOTRIVA PROIECTULUI DE LEGE din partea parlamentarilor români şi îngroparea acestei iniţiative a Guvernului Ponta.

(UPDATE: în urma citirii acestui articol, sună logic să cerem mai întâi RETRAGEREA LEGII DIN PARLAMENT, şi dacă nu este retrasă de Ponta, atunci să mergem pe cele 2 puncte de mai sus. Voi ce credeţi?)

Acestea sunt lucrurile care trebuie cerute în perioada imediat următoare, până la vot.

Trebuie făcute flyere de informare privind aceste detalii de mai sus, pentru împărţit în piaţă, şi trebuie făcute pancarte şi lozinci cu cele 2 revendicări – cât mai multe să apară în piaţă, iar oamenii să ştie ce să ceară atunci când îi întreabă vreun reporter ce caută acolo.

Cele 5 cerinţe ale asociaţiei Alburnus Maior (sau câte sunt): respingerea proiectului in parlament, interzicerea mineritului cu cianuri in Romania, includerea RM pe lista UNESCO, demisia miniştrilor implicaţi, anchetă parlamentară privind acest proiect etc etc, sunt corecte şi sunt dorite de toţi protestatarii, însă sunt prea multe şi prea toate deodată. Ele presupun prea mult efort din partea politicului corupt, motiv pentru care nu trebuie scandate sau afişate împreună, ci trebuie atinse PE RÂND. În acest fel, presiunea pe politic este mult mai mare şi poate fi forţat să accepte ce se scandează, unit, clar, concret şi pe rând,în Piaţă. Propunerea în urma discuţiei de aseară a fost să ne axăm pe ce urmează acum – votul în Parlament.

Alte lucruri utile:

– trebuie continuate protestele până la rezolvarea clară a problemei (FAPTE, NU VORBE !). Trebuie mobilizaţi cât mai mulţi oameni la protest prin mediatizarea problemei Roşia Montană în cartiere, la oameni la care nu ajunge informaţia;

– ar fi bine ca organizarea să nu aibă loc doar pe facebook pentru că se pierd categorii de oameni importante – cei care nu au net şi cei care nu folosesc FB.

– trebuie pusă presiune pe politicieni, mai ales pe parlamentari – fiecare pe parlamentarul “lui”, adică din circumscripţia lui, fie prin audienţe, deplasare la biroul parlamentar în grup sau de unul singur, fie prin mail sau altă metodă.

Ce e de făcut concret în continuare:

– prezentate toate lucrurile de mai sus şi celor care organizează deja treburile prin Piaţă (de exemplu pe pagina FB Uniţi Salvăm)

– organizată mobilizarea oamenilor pe sectoare (cartiere) – se întâmplă deja pe pagina FB Uniţi Salvăm – cine e interesat se poate alătura acolo;

– organizat ceva cumva să le fie mai uşor protestatarilor să pună presiune pe parlamentarii din circumscripţiile lor (cum să contactezi parlamentarii – explicat pe rosiamontana.org AICI)

– stabilit dacă noi, acest minuscul grup de discuţie ne păstrăm cumva “independenţi” de organizarea ce are loc deja pe facebook, sau ne alaturăm (în funcţie şi de reacţia celor de acolo la propunerile noastre). Dacă mai stăm pe cont propriu şi vrem să mai atragem şi alţi oameni la discuţie trebuie să ne găsim o denumire.

– sintetizate lucrurile cele mai importante din tot acest text de mai sus, pe un flyer micuţ de împărţit în piaţă pentru a vedea dacă şi alţi protestatari gândesc la fel şi pentru a promova această idee – de a avea revendicări puţine, clare, PE RÂND, pe care toată lumea să le înţeleagă, să le accepte şi să le promoveze către alţi protestatari, către presă, către alţi cetăţeni, către politicieni etc;  – o să încerc, eu Emilian, să sintetizez şi să fac un flyer, după care vi-l trimit să îl vedeţi şi să îi dăm forma finală. (asta daca am timp :) )

– gândite idei de pancarte şi lozinci de strigat privind cele 2 revendicări şi deja puse în practică (printate/desenate) pentru diseară (11 sept).

De citit şi asta pentru inspiraţie:

198 metode de lupta non violenta pt democratie și normalitate (Gene Sharp) (pol18)

Alte texte importante şi relevante de pe blogul Ce-i cu noi?, pe care vi le recomand:

Review on Romania – situatia dezastruoasa a României in prezent, anul 2013, probleme economie, ecologie, politica si societate (pol119)

Cea mai mare problema a omenirii si a poporului român: incapacitatea de a cauta, vedea si constientiza adevarul dur, realitatea inconjuratoare grava (edu35)

Romanii sunt distrusi mental premeditat. Cum se obtine distrugerea mentala a popoarelor. Manipulare creier, gunoi mediatic, mass media, cenzurarea informatiilor, ascunderea adevarului, ocuparea timpului. Ce sanse mai avem sa salvam Romania? (nom31)

Emilian, 11 sept 2013, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.