Ce este sufletul? Pilda cu lupul bun și lupul rău. Ce înseamnă „hrana” pentru suflet? (edu)

Vă prezint în articolul de mai jos câteva idei despre ce este sufletul, cum putem să fim niște oameni mai buni și cum putem să fim fericiți/împliniți în viața aceasta pe Pământ. Vă dau, aici, la început, doar un pasaj din postarea de mai jos: „TOTUL ESTE ÎN FUNCȚIE DE „HRANA” pe care o iei – hrană pentru corp și hrană pentru suflet. Vei fi un om mai bun pentru TINE, pentru FAMILIE, pentru COMUNITATE, dacă îți „hrănești” sufletul cu lucruri bune SAU vei fi un om mai rău dacă îți „hrănești” sufletul cu lucruri rele”.

Cuprinsul articolului:

– Pilda cu Lupul bun și Lupul rău – ce este sufletul?

– Ce înseamnă „hrănirea” din punct de vedere spiritual?

– De unde ne luăm „hrană” pentru suflet?

– Soluții pentru conflictele interioare

– Rugăciune de seară – în 2 variante (subliniază înțelepciunea Bisericii)

– Care este „hrana” pozitivă și care este „hrana” negativă – exemple concrete

– Ce înseamnă fericirea?

– Cine câștigă?

Să le luăm pe rând:

Pilda cu Lupul bun(alb) și Lupul rău(negru), combinată de aici1 și aici2:

Un băiețel îl întreabă pe bunicul lui:
– Ce-i sufletul bunicule?
– Păi, măi băiete, gândește-te că ai înlăuntrul tău doi lupi, unul alb ce iubește adevărul, dreptatea, dragostea, curajul și onestitatea și un alt lup negru căruia îi place minciuna, frica, ura, cruzimea și hoția.
– Lupul alb e lupul bun. În el s-au adunat toate calităţile noastre: generozitatea, iubirea, altruismul, jertfelnicia, sinceritatea, corectitudinea, moralitatea, loialitatea, bunătatea, curajul, liniştea interioară, smerenia… Tot ce e bun şi frumos în noi.
– Iar lupul negru?
– Lupul negru e cel în care ni s-a adunat tot ce e mai rău în noi: ura, invidia, lăcomia, frica, minciuna, trădarea, egoismul, zgârcenia, aroganţa, răutatea… Și ei dau o luptă continuă în tine, se tot bat, se bat în continuu…
– Și cine câștigă bunicule?
– Depinde pe care-l hrănești nepoate, depinde pe care-l hrănești…

În această pildă se vorbește de prezența unei entități bune și a uneia rele în interiorul nostru, între care există o luptă continuă. Este vorba de un conflict interior, pe care mulți dintre noi l-am simțit de multe ori.

Propun să luăm răspunsul bunicului și să-l băgăm bine la cutiuță, chiar să îl dezvoltăm:

DEPINDE CU CE NE HRĂNIM SUFLETUL, MINTEA, INIMA, CORPUL!

În privința corpului lucrurile sunt clare: dacă ne hrănim cu mâncare otravă modernă vândută legal în magazine ne vom îmbolnăvi cu siguranță mai devreme sau mai târziu (de regulă mâncarea toxică din magazine – plină cu chimicale și alte porcării – acționează lent, pe termen mediu-lung, dar cu efect negativ SIGUR până la urmă). Desigur, soluția oferită de „Sistem” este o altă otravă lentă și perfidă – pastilele din farmacii.

În ceea ce privește SUFLETUL, bunicul din pilda de mai sus ne spune că, în principiu, lucrurile stau exact la fel. Dacă îți alimentezi sufletul cu hrană pentru „lupul bun”, va câștiga lupul bun, iar dacă te alimentezi cu hrană pentru „lupul rău” – el este cel care va câștiga sufletul tău…

Avem motive să credem că lucrurile stau altfel pentru suflet decât pentru corp? Care sunt aceste motive?

Fără să intrăm în discuția despre moștenirea genetică, după părerea mea pentru peste 90% (să zicem) dintre români – oameni de bună credință – situația e cam aceeași: TOTUL ESTE ÎN FUNCȚIE DE „HRANA” pe care o iei – hrană pentru corp și hrană pentru suflet. Vei fi un om mai bun pentru TINE, pentru FAMILIE, pentru COMUNITATE, dacă îți „hrănești” sufletul cu lucruri bune SAU vei fi un om mai rău dacă îți „hrănești” sufletul cu lucruri rele.

Ce înseamnă „hrănirea” din punct de vedere spiritual?

Este vorba de următoarele chestii:

– EXPUNERE (la stimuli/informații/fapte/evenimente negative sau pozitive din jurul nostru),

– ACȚIUNILE noastre (pozitive sau negative pentru noi și/sau pentru semeni) (inclusiv ce spunem pe gură),

– GÂNDURILE noastre (pozitive sau negative),

– CANTITATEA factorilor pozitivi/negativi (numărul acțiunilor/gândurilor pe zi, repetarea expunerii la stimuli – cât de multe expuneri la chestii negative/pozitive sunt pe zi etc) și

– TIMPUL fizic (durata în minute/ore pe zi) petrecut pentru stimuli/gânduri/acțiuni negative sau pozitive.

În traducere: contează CÂT DE DES ȘI CÂT DE MULT LUĂM CONTACT cu lucruri negative sau pozitive, contează câte ACȚIUNI pozitive/negative desfășurăm, CÂT timp investim în ele și CE INTENSITATE/impact au („cât de” negativ / „cât de” pozitiv), CE SPUNEM PE GURĂ (cât de des, cât de mult și cât de înverșunat etc), contează CE GÂNDURI AVEM (negative sau pozitive) și CÂT TIMP PETRECEM CU ELE ÎN CAP.

De unde ne luăm „hrană” pentru suflet?

Astfel, putem deduce că hrana noastră spirituală vine din 2 surse mari și late:

1. Din exteriorul nostru – chestii/evenimente/acțiuni/stimuli/informații la care ne expunem.

2. Din interiorul nostru – chestii/gânduri/vorbe/acțiuni pe care NOI le înfăptuim.

Tot ce am scris eu mai sus e o interpretare „lumească”. Însă de lucrurile acestea se ocupă Biserica de vreo 2000 de ani. Biserica încadrează chestiile/gândurile/vorbele/acțiunile RELE/NEGATIVE pe care NOI le făptuim ca și PĂCATE / PATIMI, iar pe cele bune ca și „fapte bune” / „o bună purtare” / un comportament „cuviincios” etc. Am ajuns să înțeleg că PATIMILE / VICIILE / POFTELE etc sunt o chestie foarte importantă, care merită dezbătută separat cândva, pentru că prin intermediul acestor patimi/pofte/vicii, noi, oamenii de bună credință, suntem subjugați mai ușor de către cei care ne exploatează în prezent.

Deci, ca să simplificăm și mai mult, pentru a fi oameni mai buni trebuie să limităm PĂCATELE / poftele / viciile / patimile noastre și să limităm EXPUNEREA / PARTICIPAREA la lucrurile negative din jurul nostru, în timp ce trebuie să CREȘTEM faptele bune (gânduri, vorbe, acțiuni) și să CREȘTEM expunerea / participarea la lucrurile bune din jurul nostru.

Soluții pentru conflictele interioare

Din cauza „războiului” interior care se dă între patimi/pofte/vicii și conștiință, de multe ori apare înăuntrul nostru un conflict emoțional/spiritual (să fumez/să nu fumez; să mănânc hamburger toxic/să nu mănânc, să fac chestia aia/să nu o fac etc).

Pentru conflictele interioare pe care oamenii le au, societatea modernă oferă, în principiu, 3 variante:

– înțelegerea și rezolvarea problemei pe cont propriu – „voință” etc;

– discuții cu prieteni;

– discuții la psiholog (și/sau medicație care îți face mai mult rău)

Biserica oferă o soluție mult mai bună după părerea mea: un duhovnic bun, care să te cunoască și să-ți dea în cunoștință de cauză, cele mai bune sfaturi. Nu toți preoții pot fi duhovnici și nu toți duhovnicii pot fi duhovnici buni. Însă dacă găsești un duhovnic bun ai cele mai mari șanse să primești cele mai bune sfaturi. Biserica are o experiență de vreo 1700 de ani în a arăta oamenilor „calea cea dreaptă” pe care să meargă în viață. De ce să nu valorificăm această experiență? Spuneam mai sus că este relevant ce faci, ce spui, ce gândești. Ei bine, Biserica știe despre lucrurile astea mult mai bine decât noi, de mult mai mult timp (și despre multe alte lucruri).

Rugăciune de seară – 2 variante

Uite de exemplu o rugăciune de seară, în două variante, pentru a vedea un exemplu de Înțelepciune ce există la nivelul Bisericii cu privire la aceste lucruri:

Doamne Dumnezeul nostru, orice am gresit in aceasta zi: cu cuvantul, cu gandul, si cu lucrul, ca un bun si iubitor de oameni, iarta-mi. Somn cu pace si fara scarba daruieste-mi. Pe ingerul Tau cel aparator il trimite sa ma acopere si sa ma pazeasca de tot raul; ca Tu esti pazitorul sufletelor si trupurilor noastre si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Dumnezeule cel vesnice si Imparate a toata faptura, Cela ce m-ai invrednicit a ajunge pana in acest ceas, iarta-mi pacatele ce am facut in aceasta zi: cu lucrul, cu cuvantul, si cu gandul, si curateste, Doamne, smeritul meu suflet, de toata intinaciunea trupului si a sufletului. Si-mi da, Doamne, in aceasta noapte, a trece somnul in pace, ca sculandu-ma din ticalosul meu asternut, bine sa plac Preasfantului Tau nume, in toate zilele vietii mele, si-mi ajuta cu harul Tau sa calc pe vrajmasii cei ce se lupta cu mine, pe cei trupesti si pe cei fara de trup. Izbaveste-ma Doamne de gandurile cele desarte, care ma intineaza si de poftele cele rele, ca a Ta este imparatia, puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pentru cei interesați să aprofundeze problematica din punct de vedere al Bisericii, vor găsi nenumărate informații pe internet despre care sunt păcatele/patimile care îi „seacă” pe oameni, care sunt faptele bune etc și ce putem face pentru a hrăni Lupul Alb din pilda de mai sus.

Noi să revenim la analiza „lumească”.

Hrană pozitivă și hrană negativă – exemple concrete

Pilda cu nepotul și bunicul ne spune care este „hrana” pozitivă și care este „hrana” negativă:

Hrană bună pentru suflet – lucruri care țin de:

– adevăr, dreptate, dragoste, curaj, onestitate, generozitate, iubire, altruism, jertfelnicie, sinceritate, corectitudine, moralitate, loialitate, bunătate, linişte interioară, smerenie…

Hrană proastă pentru suflet – lucruri care țin de:

– ură, invidie, lăcomie, frică, minciună, trădare, egoism, zgârcenie, aroganţă, răutate…

Iată cum o simplă și scurtă pildă, ne spune în câteva cuvinte ce înseamnă un COMPORTAMENT UMAN MORAL…

Aș adăuga la „hrana” din pildă și alte exemple, concrete:

Hrană bună pentru suflet: activități ce țin de ajutorarea CELORLALȚI (prin asociații, ONG-uri, prin Biserici sau chiar pe cont propriu) și/sau activități ce țin de dezvoltarea ta spirituală: cărți educative, cărți despre Viețile Sfinților Părinți (exemple de moralitate din care avem o grămadă de învățat); Proverbe românești – înțelepciune din moși strămoși; Poezii; pilde/învățături; Rugăciuni; Cântări patriotice/bisericești etc; vizite la Biserici de patrimoniu și Mânăstiri, participarea la slujbe religioase; confecționare de obiecte hand made; excursii în natură, activități la țară – la bunici sau în ferme (vezi wwoof.ro); îngrijirea unei grădini de legume etc etc etc;

Hrană proastă pentru suflet (foarte la îndemână peste tot în jurul nostru): toate lucrurile care ne pierd timpul fără să avem un beneficiu material și/sau spiritual. Filme manipulatorii care promovează subtil o grămadă de mizerii (cam toate filmele de la TV și cam toate filmele americane – Hollywood), muzică tip comercial și/sau zbuciumată (TV, Radio), Videoclipuri muzicale care promovează non valori, Urmăritul emisiunilor TV imbecilizante și pierdutul vieții la TV sau pe internet, Porn Movies, Jocuri de noroc, Jocuri pe calculator/telefon, Alcool, Clubbing, Pierdut viața pe FB aiurea etc etc etc.

Când vedem oameni conduși de plăcerea gustului (și răul pe care și-l fac băgând în stomac chimicale toxice din alimente vândute legal), conduși de plăcerea sexului (și căsniciile destrămate din cauza promovării PESTE TOT a sexului cu cât mai mulți parteneri), conduși de alcool, de țigări, de setea de bani etc, să știm că avem de-a face cu oameni controlați prin patimile lor.

“Vointa se hraneste cu vointa, motivatia cu motivatie, rabdarea cu rabdare etc. Toate abilitatile mentale si procesele psihice sau fiziologice se intaresc numai daca sunt cultivate permanent, daca cerem progresiv tot mai mult. De aceea trebuie sa renuntam cat se poate de mult la comoditatile, la protezele inutile pe care ni le ofera in prezent societatea de consum. Fiecare proteza poate constitui cauza dobandirii unei infirmitati si a amputarii uneia dintre puterile naturale ale mintii si ale trupului uman.” (Virgiliu Gheorghe) (sursa)

Ce înseamnă fericirea?

Ne întrebăm de multe ori de ce suntem bolnavi, de ce nu suntem împliniți sufletește? Păi D’ASTA! Pentru că ne hrănim NECORESPUNZĂTOR atât corpul cât și sufletul.

Fericirea pe Pământ nu se obține prin satisfacerea plăcerilor lumești, a poftelor/viciilor (trupești și sufletești), ci prin relațiile armonioase de respect și încredere, de conviețuire, cooperare și împărțire a resurselor cu CEI DIN JURUL NOSTRU + o relaţie armonioasă cu Divinitatea!

Cine câștigă?

Din păcate, Sistemul în care trăim în prezent este unul premeditat ANTI-UMAN. Se încearcă ruperea acestor relații NORMALE între oameni (de cooperare, conviețuire în armonie, împărțirea resurselor etc) și punerea accentului pe HRANA PROASTĂ pentru corp și suflet, care se găsește peste tot în jurul nostru, foarte la îndemână, CA SĂ FIM MAI UȘOR DE EXPLOATAT. Căzând în capcana celor care au pus la cale tot acest Sistem în care suntem captivi astăzi, îl hrănim continuu pe „lupul cel rău” și-l ajutăm să pună stăpânire pe organismul nostru și pe viitorul nostru. Astfel, devenim din ce în ce mai bolnavi fizic și ne dezumanizăm, iar cei care conduc această lume din umbră, ajung să aibă un control din ce în ce mai mare asupra noastră…

– Și cine câștigă bunicule?
– Lupul pe care-l hrănești nepoate, lupul pe care-l hrănești…

Emilian, 12 martie 2015, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.