Imi cer scuze fata de patriotii si oamenii de buna credinta din Sistem (nom)

În decursul ultimilor ani, timp în care am scris tot felu’ de chestii pe blogul Ce-i cu noi? (vezi AICI selecţia celor mai importante articole), am acuzat cumva la grămadă oamenii din Sistemul corupt şi mafiot din România, ca fiind de rea credinţă, anti-români, corupţi, sclavi ai străinilor etc. Pe scurt – oameni răi pentru ţară şi popor. În timp însă, odată cu dobândirea mai multor informaţii şi creşterea înţelepciunii, am ajuns să pricep că în Sistemul de exploatare în care trăim, mafioţii, anti-românii, adevăraţii infractori slugi ai străinilor se află mai ales în FRUNTEA diferitelor instituţii publice/private, adică pe funcţiile de conducere. De acolo, criminalii ăştia dictează în stânga şi în dreapta ce să se întâmple în România şi ce să se întâmple cu noi românii. Şi dictează profud anti-româneşte (cumva logic, pentru că mulţi dintre ei nici măcar nu sunt români, ci doar au nume românesc ca să ne prostească că-s de-ai noştri) (da, am sesizat cacofonia şi am lăsat-o acolo). Din fericire însă, în tot acest Sistem diabolic ÎNCĂ avem, în diferite funcţii, o grămadă de patrioţi, oameni de bună credinţă care FAC ŞI EI CE POT din poziţia pe care o au. Ei au meritul existenţei încă a României ca Stat. În condiţiile unei distrugeri (pe toate planurile) de nivelul pe care îl vedem în jurul nostru şi pe pielea noastră, şi a unor mafioţi străini care SUG SEVA ACESTUI POPOR zi de zi, zi de zi, este incredibil că România şi românii încă mai există astăzi ca ţară şi popor, după 24 de ani de prăduială a străinilor. Detalii în continuare:

Ierarhia nivelurilor cunoasterii situatiei globale din punct de vedere al puterii, al controlului omenirii. Cunoasterea adevarului, nedreptatea mondiala, realitatea inconjuratoare (nom22)

Tot ce povestesc eu, de nebun, pe acest blog are aplicaţii pentru lumea obişnuită în care trăim. Se referă la concret, la realitatea reală din jurul nostru. Şi-mi dau seama în ultima vreme că există o categorie de oameni care poate nu sunt vizaţi de textele mele, şi care reprezintă o excepţie. Deci, când voi inventa-prezenta în continuare o ditamai schema despre diferite niveluri de cunoaştere a situaţiei de la nivel global, privind puterea şi distribuirea ei în lume, la nivel mondial, regional (Europa) şi naţional (în România), e posibil ca unii cititori să fie neinteresaţi. Motivul? Pentru că sunt oameni religioşi, sau prea religioşi. Am identificat deci nişte excepţii: anumiţi călugări (nu toţi!), anumiţi preoţi (nu toţi), anumiţi credincioşi (nu toţi!)…. e posibil să aibă o abordare asupra lumii de genul “Nimic din tot ce spui tu aici nu contează. Tot ce contează este Dumnezeu”. E okay, nu e nicio problemă din punctul meu de vedere. Oamenii sunt diferiţi. Pentru aceşti oameni am scris de curând textul Mesaj pentru oamenii romani religiosi credinciosi ortodocsi: TREZIREA DIN “DOAR RUGĂCIUNE”!. Îi invit să citească şi articolul de mai jos doar dacă pot înţelege că oamenii sunt diferiţi şi că Dumnezeu NU ne-a lăsat pe Pământ pentru a ignora viaţa de pe Pământ. De asemenea, sunt oameni care consideră că instaurarea unei Noi Ordini Mondiale este inevitabilă şi că nimic nu mai poate fi făcut. Îi invit să citească următorul text pentru a-şi reînvia speranţa. Acest text este însă destinat mai ales celor care vor să înţeleagă mai bine situaţia concretă în care ne aflăm, şi care vor să înţeleagă o parte din cum ar putea fi ea îmbunătăţită. Vă invit deci să vedeţi o ierarhie a nivelurilor de cunoaştere a situaţiei concrete în care ne aflăm, pentru a descoperi unde ne poziţionăm fiecare dintre noi şi unde se poziţionează cei din jurul nostru, unde ar trebui să ne poziţionăm (din punct de vedere al conştientizării realităţii), unde se poziţionează cei mai mulţi oameni, şi ce ne împiedică să “evoluăm” pe această scară a cunoaşterii. Detalii în continuare:

De ce sunt preconceptiile o problema? Ce prejudecati fac românii? Analiza comportamentala probleme oameni (div6)

Preconcepţia este conform definiţiilor din DEX, o prejudecată, o părere, o apreciere, o idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru sau unei probleme, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor, fără o cercetare prealabilă a problemei/situaţiei/persoanei respective.  (aş adăuga eu: fără o cercetare temeinică…)

Dar de ce sunt rele preconcepţiile?