Ierarhia nivelurilor cunoasterii situatiei globale din punct de vedere al puterii, al controlului omenirii. Cunoasterea adevarului, nedreptatea mondiala, realitatea inconjuratoare (nom22)

Tot ce povestesc eu, de nebun, pe acest blog are aplicaţii pentru lumea obişnuită în care trăim. Se referă la concret, la realitatea reală din jurul nostru. Şi-mi dau seama în ultima vreme că există o categorie de oameni care poate nu sunt vizaţi de textele mele, şi care reprezintă o excepţie. Deci, când voi inventa-prezenta în continuare o ditamai schema despre diferite niveluri de cunoaştere a situaţiei de la nivel global, privind puterea şi distribuirea ei în lume, la nivel mondial, regional (Europa) şi naţional (în România), e posibil ca unii cititori să fie neinteresaţi. Motivul? Pentru că sunt oameni religioşi, sau prea religioşi. Am identificat deci nişte excepţii: anumiţi călugări (nu toţi!), anumiţi preoţi (nu toţi), anumiţi credincioşi (nu toţi!)…. e posibil să aibă o abordare asupra lumii de genul “Nimic din tot ce spui tu aici nu contează. Tot ce contează este Dumnezeu”. E okay, nu e nicio problemă din punctul meu de vedere. Oamenii sunt diferiţi. Pentru aceşti oameni am scris de curând textul Mesaj pentru oamenii romani religiosi credinciosi ortodocsi: TREZIREA DIN “DOAR RUGĂCIUNE”!. Îi invit să citească şi articolul de mai jos doar dacă pot înţelege că oamenii sunt diferiţi şi că Dumnezeu NU ne-a lăsat pe Pământ pentru a ignora viaţa de pe Pământ. De asemenea, sunt oameni care consideră că instaurarea unei Noi Ordini Mondiale este inevitabilă şi că nimic nu mai poate fi făcut. Îi invit să citească următorul text pentru a-şi reînvia speranţa. Acest text este însă destinat mai ales celor care vor să înţeleagă mai bine situaţia concretă în care ne aflăm, şi care vor să înţeleagă o parte din cum ar putea fi ea îmbunătăţită. Vă invit deci să vedeţi o ierarhie a nivelurilor de cunoaştere a situaţiei concrete în care ne aflăm, pentru a descoperi unde ne poziţionăm fiecare dintre noi şi unde se poziţionează cei din jurul nostru, unde ar trebui să ne poziţionăm (din punct de vedere al conştientizării realităţii), unde se poziţionează cei mai mulţi oameni, şi ce ne împiedică să “evoluăm” pe această scară a cunoaşterii. Detalii în continuare:

Ce este saracia romanilor si a oamenilor? Cauze si solutii de rezolvare ale problemelor Romaniei si omenirii (pol121)

Copil care mănâncă din gunoi la Cluj

Am fost întrebat într-un comentariu ce cred că este sărăcia. Este un subiect dur, dar, aşa cum am mai spus pe blog în textul Cea mai mare problemă a omenirii… adevărul dur trebuie conştientizat. O să răspund destul de simplu, despre sărăcia “materială” în România şi în general, în lume (nu vreau să discutăm filosofic despre sărăcia sufletului, a inteligenţei, sărăcie spirituală, emoţională sau bla bla bla, că nu ştiu dacă ajungem la vreo concluzie). Sărăcia materială este o realitate şi o problemă gravă a României, dar…are cauze concrete şi soluţii de rezolvare, care pot fi puse în practică dacă ar exista la conducerea statului oameni de BUNĂ CREDINŢĂ. Conştientizarea adevărului dur, a realităţii grave din jurul nostru are ca pricipal scop DISTRUGEREA NEPĂSĂRII. Odată distrusă nepăsarea (ignoranţa) pe care aproape că ne-o impunem zilnic, poate reuşeşte să se nască REACŢIA la rău şi poate ieşim o dată în stradă toţi românii împotriva bestiilor care ne conduc. Detalii în continuare:

Solutie pentru România: “Alegeri anuale pân’ la rezolvare”. Curatarea clasei politice si reducerea coruptiei (pol118)

Ideea, lozinca “Alegeri anuale pân’ la rezolvare” am văzut-o prima oară în piaţa Universităţii din Bucureşti, la protestele de stradă din ianuarie – februarie 2012, la minus 15 grade Celsius. Am şi fotografiat protestatarul care în mod inspirat îşi făcuse o pancartă cu acest slogan – pentru a  semnala una dintre posibilele soluţii la problemele actuale ale României. Aceeaşi idee a fost strigată şi de curând, la protestul naţional împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică (detalii AICI). Şi eu cred că această idee, pusă în practică de oameni cu bună credinţă, poate fi într-adevăr una dintre soluţiile de salvare a României. Detalii în continuare:

Ce avem nevoie concret pentru rezolvarea problemelor României. Asigurarea interesului general al poporului român. Cum sa progresam si sa traim mai bine (pol116)

În acest text veţi putea citi ce cred eu că avem nevoie pentru a progresa şi a trăi mai bine şi ce cred că ar trebui să avem, ca societate, pentru rezolvarea problemelor României. Pentru ca o comună, un sector de municipiu, un oraş, un judeţ, o ţară, un POPOR, să prospere şi să o ducă bine, este nevoie, după părerea mea, de următoarele lucruri:

1. Oameni cât mai sănătoşi fizic şi psihic;

2. Oameni cât mai educaţi;

3. Oameni cât mai informaţi;

4. Oameni TREZIŢI la realitate;

5. Oameni UNIŢI în lupta pentru o cauză nobilă comună – binele general;

6. Oameni care să realizeze că bunăstarea lor depinde direct de cei care conduc lumea din umbră şi de deciziile celor care au funcţii de conducere în administraţia centrală şi locală a statului;

7. Identificarea şi conştientizarea problemei principale din politică şi administraţie – FURTUL;

8. Oameni care să aibă pretenţii de la cei care ocupă funcţii publice;

9. Identificarea unor lucruri clare, concrete, realizabile, pe care majoritatea oamenilor să le vrea (şi pentru care să fie dispuşi să manifeste pretenţii);

10. Oameni care să ştie să aleagă în fruntea lor doar candidaţi morali, de bună credinţă;

11. Oameni simpli, morali, de bună credinţă, care să intre în “lupta pentru putere”, dacă nu există deja printre candidaţii la alegeri nişte alternative mai bune decât ei;

12. Membrii comunităţii trebuie să se implice în luarea deciziilor;

13. Oameni care să aibă pretenţia şi să ceară (chiar şi în stradă) TRANSPARENŢĂ în administrarea banilor publici şi bunurilor publice;

14. Oameni care să realizeze că în România, doar protestul masiv în stradă pentru o cauză nobilă, concretă şi comună mai poate salva rapid şi eficient situaţia dezastruoasă în care ne aflăm.

Atenţie: acest text va sta la baza creării unui grup de iniţiativă civică locală la nivelul Sectorului 6. Cei interesaţi de colaborare să mă contacteze pe adresa de mail de la Contact.

Pentru detalii privind fiecare dintre lucrurile enumerate mai sus, sunteţi invitaţi să citiţi acest text în continuare:

Lipsa de transparenta in institutiile publice inseamna CORUPTIE. Politica si secretele administratiei publice (pol94)

Situaţia stă în felul următor: oile muncitoare (adică noi) muncim (unii mai mult, alţii mai puţin) şi producem prin munca noastră mai mulţi sau mai puţini BANI PUBLICI. Banii publici sunt munciţi, produşi DE NOI! Banii publici sunt ai noştri! Din păcate banii publici sunt în România controlaţi, gestionaţi, furaţi de nişte găşti mafiote care alternează la putere odată cu votul popular din 4 în 4 ani. Pentru că este vorba despre BANI PUBLICI, AI NOŞTRI, atunci toate instituţiile care sunt finanţate din bani publici şi toate instituţiile care folosesc-cheltuiesc-gestionează BANI PUBLICI (adică banii noştri), trebuie să facă acest lucru CU UN MAXIM DE TRANSPARENŢĂ, pentru ca noi, poporul muncitor, care a produs acei bani, să vedem ce se întâmplă cu ei, în fiecare zi, în fiecare minut, oricând avem chef. Detalii în continuare:

Schimbari necesare la poporul român. Abordari si atitudini importante pentru români. Schimbarea comportamentului (edu5)

De fapt, totul pleacă de la CE VREM. (cine mai porneşte un text cu “De fapt…”? :) ). Ideea este că cel mai important lucru pentru bunăstarea noastră este să stabilim ce vrem. După ce stabilim ce vrem, fiecare în parte, dar şi ca popor, trebuie să ne întrebăm dacă e normal ce am stabilit că vrem. Dacă este normal, trebuie apoi să vedem cum obţinem ce vrem. Dacă nu este normal, trebuie să schimbăm ce vrem. Dar…ce este normalul? Normalul este subiectul central al unui alt text viitor de-al meu. Până atunci ţin să subliniez că dacă stăm să ne gândim, o să observăm că toţi oamenii, fără excepţie, vor de fapt acelaşi lucru: confort material şi/sau psihic. Nu există excepţie de la această regulă (o să explic într-un text viitor). Dacă am stabilit că toţi oamenii (deci inclusiv românii) vor să aibă confort material şi/sau psihic, atunci consider că ar fi important pentru ei să facă o trecere (bruscă sau nu) de la o abordare greşită (care NU le va asigura acel confort dorit) către o abordare corectă, care îi va ajuta să aibă o viaţă mai bună. Iată în continuare la ce mă refer: