Moise Aghiorâtul – criza duhovnicească contemporană. Televizor, caracter, patimi, autocritică (edu)

Moise Aghiorâtul - criza duhovnicească contemporană. Televizor, caracter, patimi, autocritică educatieCâteva pasaje din textul Multă lume nu știe pentru ce trăiește, de AICI, pentru a vedea încă o dată câtă înţelepciune şi bună înţelegere a situaţiei în care ne aflăm ca omenire, există în Biserica Ortodoxă:

Trăim deja de ceva vreme o prăbușire a valorilor vieții. Este vorba despre o criză serioasă, nu atât economică, socială sau culturală, ci în primul rând, duhovnicească. Tot ceea ce s-a cucerit de veacuri, este acum insultat, batjocorit, călcat în picioare. Nici o emoție, nici un sentiment, nici un respect pentru tot ceea ce este sfânt.

A uitat, așadar, omul contemporan scopul principal al existenței lui. A considerat că este pe pământ nemuritor. S-a legat puternic de materie, de bani, de agoniseli, de lucruri. A fost îndumnezeită lăcomia banilor, adorarea trupului, înălțata iubire de slavă. A fost înfrumusețată ipocrizia.

În mijlocul acestui climat, Biserica a fost considerată deranjantă. Astfel, scandalurile existente ale reprezentanților ei care au greșit au fost exagerate și umflate, altele au fost căutate, întreținute, menținute, astfel încât lumea să se indigneze.

Ființa fiecărui om serios caută izvoarele curate ale apelor ca să înseteze cu adevărat. Diferitele rețete pentru plăcerea vremelnică au oferit în final un chin imens.

Mulți oameni sensibili ai vremurilor noastre se închid în ei înșiși.

Orașul a devenit întunecat și neprimitor. Satele sunt considerate foarte mici și fără bucurie. Mediul înconjurător a devenit zgomotos, poluat, tulburat. Oamenii, individualiști, capricioși, nervoși, superficiali, grăbiți.

Omul contemporan a înnebunit după realizările tehnologiei. Continue reading

Banii nu mai au doar functia initiala de schimb de marfuri si abilitati pt implinirea nevoilor. Relatia producator – consumator este blocata de lipsa banilor, niste simple hartii pe post de intermediar intre oameni. Banii in sine nu au valoare. Datoriile globale nu se pot plati (edu)

schema troc fara bani Banii si-au pierdut functia de schimb intre nevoi marfuri produse abilitati relatia producator consumator blocata lipsa banilor datoriile nu se pot plati
Sursa foto: universitroc.fr.nf

(preluare de aici: reamintiri.blogspot.ro) Înainte, prin secolele anterioare, exista o cultură a iertării datoriilor, cultură care era sfântă. Cu timpul această ”cultură” s-a deformat, şi a devenit sfântă cultura datoriilor şi nu a iertării datoriilor. La nivel subtil, criza actuală este o criză a iertării datoriilor. Mai precis nimeni nu iartă, datorii care depăşesc de multe mii de ori, suma de bani existentă în circulaţie. Deci din punct de vedere tehnic este imposibil să fie plătită vreodată. Situaţia este expusă foarte frumos de Charles Einsenstein în cartea sa ”Economia darului” .

În timp banii au primit o altă funcţie decât cea pentru care au fost creaţi. Există într-o economie sau în orice proces de schimb, două părţi: O nevoie, sau o persoană care are o anumită nevoie, şi marfa sau produsul care va satisface nevoia sa, respectiv persoana care îi va livra marfa respectivă. Banii iniţial aveau funcţia de mijloc de schimb, facilitând tranzacţia. Adică aveau rolul de a face posibil transferul unei mărfi care exista deja către o nevoie care exista deja. Atenţie căci aici stă cheia înţelegerii: Când nevoia există şi omul care are marfa există, banii nu fac decât să faciliteze schimbul a ceva ce există deja. Detalii în continuare:

Continue reading