Evrei în structurile de decizie ale Statului Român din 1944 până în 1989 și după

EVREI ÎN STRUCTURILE DE DECIZIE ALE STATULUI ROMÂN

-peste 10.000, ușor de identificat-

de Gheorghe Gavrilă Copil

(pasaje extrase din ARTICOLUL INTEGRAL – click AICI)

Gem târgurile de carte, librăriile, ştandurile stradale, de cărţi scrise de evrei, în care, de nenorocirile întâmplate în România, de la 23 august 1944, până în anul 1989, sunt de vină doi români: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu.

Factorul comunist de preluare a puterii în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, în timpul rebeliunii iudaice antiromâneşti din 1940, a fost deţinut de evrei.

Se poate ajunge cu uşurinţă, după opinia noastră, la un număr de vreo zece mii de tovarăşi comunişti evrei, care au fost factori de decizie în România, de la factorul centralizat, la cel teritorial. Ideologii evrei de azi, pentru a evita ajungerea evreilor în situaţia de a răspunde în faţa poporului român de holocaustul săvârşit asupra românilor, îşi amintesc sectorial şi evaziv de unii evrei cu responsabilităţi, dar şi atunci arată spre cei doi români, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceauşescu.

Se regăsesc în dominarea numerică, în structurile centralizate statale şi teritoriale, în instituţii. Acolo, unde, în mod excepţional nu au dominat şi numeric, au avut funcţiile de decizie, de conducere. Întreaga ţară căzuse sub dictatura iudaică.

Tot ei pot fi identificaţi în structurile decizionale ale ţării şi după 1989. In ultima perioadă, înainte de 1989, românii urcau printre evrei în structurile centrale, dar şi teritoriale, spre disperarea evreilor, care sufereau o anume restrângere de autoritate. În următorii vreo zece-cincisprezece, românii ani ar fi redevenit stăpâni deplini în propria lor ţară. Aşa se explică lovitura de stat anti românească şi executarea lui Nicolae Ceauşescu. Tot cu ajutorul Uniunii Sovietice. Si au pus mâna din nou pe România.

Să dăm şi din România cu graniţele de azi, nume de tovarăşi evrei bolşevici. O mică parte din cei vreo zece mii. Pe cei de azi, de după 1989, îi vor trece sudorile reci, ei fiind urmaşii celor din 1940, până în 1989. (lista lor în articolul integral)

Românii ajunşi, în anii de dinainte de 1989, în instituţiile la care ne-am referit, ori deveneau colaboraţionişti ai evreilor, ori li se făceau zile fripte. La fel şi azi. (Sărmanii, unii au devenit porta vocea evreiască împotriva românilor. Lor le-a fost şi le este bine. Au ajuns şantajabili.). Că după trecerea unor ani, cei mai mulţi evrei din România îşi ascund originea, dar continuă să acţioneze în interesul evreilor din România şi din întreaga lume, este ştiut. Dacă ar fi fost loiali poporului român, n-ar avea de ce să-şi ascundă originea. (vezi un exemplu concret din zilele noastre AICI)

Ana Pauker

Sosind de la Moscova la 17 septembrie 1944, grupul de evrei al Anei Pauker a dat peste cap conducerea provizorie a PCR şi de fapt i s-a substituit… Întrucât din totalul de 900 de comunişti existenţi la acea dată în România, cei de etnie română puteau fi număraţi pe degetele de la o mână, “greul” îl duceau urmaşii lui Cain şi câţiva comunişti: unguri, bulgari, ruşi, ucrainieni şi armeni.

Fabricanţi, bancheri, negustori şi tot felul de alţi bogătaşi, dar mai ales descendenţii lor, care în nici un caz nu aparţineau clasei muncitoare sau ţărănimii sărace, au revenit la statutul din perioada capitalistă, de subordonare a muncitorilor şi ţăranilor. Au devenit ofiţeri cu funcţii de comandă care să apere ţara, aşa cum orice animal îşi apă prada. Pe mâna lor au încăput finanţele ţării, economia, comerţul interior şi exterior, producţia, cercetarea, ştiinţa, cultura, mass-media, politica şi reprezentarea diplomatică a ţării.

Nici un sector politic, economic, cultural, ştiinţific nu a rămas neacoperit de aceşti misterioşi “ilegalişti”. Cine erau ei, unde şi cum luptaseră în ilegalitate? Răspunsul era pe buzele tuturor românilor năpăstuiţi: erau sionişti care desfăşuraseră o activitate specifică acestei organizaţii de întrajutorare evreiască.

În Biroul Politic al CC al PCR, cel mai autoritar organism politic la acea vreme, erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Robinsohn Puker, Teohai Georgescu (alias Burach Tescovici) şi Vasile Luca (alias Luka Laszlo), respectiv un român şi trei alogeni. În cartea sa, Primejdii, încercări, miracole, rabinul-şef din România, Moses Rosen, scria: Dej şi Luca erau socotiţi formal, primii, însă toată lumea ştia că ea (Ana Pauker n.a.) era numărul unu… In PC(b) urmaşii lui Cain deţineau puterea în proporţie mai mare de 80%. În compensaţie toate secţiile Comitetului Central erau conduse de aceştia. In ministere situaţia era identică.

Toamna, când începeau sesiunile ONU, mass-media care anunţa sosirea delegaţiilor se amuza, anunţând că Israelul a veni la sesiune cu două delegaţii, una din Israel şi alta din România.

In ministerul de externe singurii români erau femeile de serviciu, portarii şi şoferii. In rest “poporul ales”. Circula atunci în minister o vorbă de duh, sau de năduh, conform căreia în MAN funcţionau 11 sinagogi. Talmudul prevede că unde sunt 10 iudei (bărbaţi) poate lua fiinţă o sinagogă şi în Ministerul de Externe erau 112 evrei (bărbaţi).

Un glumeţ spunea că în Ministerul de Finanţe nu mai vorbeau româneşte decât femeile de serviciu şi portarii. Şi în Ministerul Comerțului Exterior şi în societăţile de comerţ exterior organizate pe ramuri ale economiei naţionale, majoritatea conducătorilor şi funcţionarilor erau evrei. Pagubele provocate economiei naţionale prin operaţiuni frauduloase în comerţul exterior au fost fabuloase.

Aceştia au trimis în faţa plutoanelor de execuţie, sau la moarte lentă, în închisori, floarea intelectualităţii româneşti, care era vinovată de faptul că şi-a iubit ţara şi a militat pentru înălţarea neamului românesc.

În lucrarea sa Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României, analistul politic, generalul Neagu Cosma, arată că în România erau “instructori” israelieni, care instituiau sarcini speciale pentru Ambasada Israelului şi pentru evreii din România.

Toată România era ocupată şi torturată de călăi de teapa unui Feller, Ruchenstein, Solomovici, Grundberg, Nicolschi, Grumberg, isterizaţi de un Brukner.

În afara agriculturii, pe care tot bolşevicii evrei au sovietizat-o, martirizând un mare număr de ţărani, evreii dominau numeric în structurile centralizate şi teritoriale. Subliniem că nu a fost o cale legală de pătrundere în mecanismele vitale ale României, ci prin forţă brutală, criminală, apoi abuzând de poziţiile obţinute. Aşa cum se întâmplă şi azi.

Procesul de eliberare naţională, la care se angajează românii, este legitim şi de nestăvilit. Au dreptul să îndepărteze pe uzurpatori şi să preia controlul mecanismelor de control şi dăinuire ale poporului roman. Evreilor inteligenţi le va fi bine, plecând de bună voie din locurile pe care le deţin prin abuz criminal, sau le menţin ca uzurpatori, prin moştenire. Inclusiv cei care s-au revărsat din nou, după 1989, în structurile informative. In locul lor se vor înălţa românii.

Gheorghe Gavrilă Copil

ARTICOLUL INTEGRAL – CLICK AICI.

………..

BONUS – câteva citate relevante găsite AICI:

,,Marele ideal al iudaismului este ca întreaga lume să fie îmbibată cu învățătura iudaică și apoi, într-o Frăție universală a națiunilor – de fapt într-un mare iudaism – toate rasele și religiile individuale să dispară.” The Jewish Word, 9 februarie 1883

,,Este foarte semnificativ conținutul bolșevismului și a faptului că atîțea iudei sînt bolșevici. Idealul bolșevismului este în concordanță cu multe din înaltele idealuri ale iudaismului.” Jewish Chronicle, London 4 aprilie 1919.

,,Evreii din Rusia, în totalitatea lor sînt responsabili pentru revoluția bolșevică.” The Pioneers of Russian Revolution, Angelo Rappaport, pag 250 London 1918.

,,Revoluția din Rusia a fost expresia creierelor evreiești, expresia nemulțumirii evreilor, a planificării lor, al cărei scop este să creeze o nouă ordine în lume. Ceea ce a putut fi realizat atît de bine în Rusia datorită creierelor evreiești, din cauza nemulțumirii lor și prin planificarea lor, prin același efort intelectual și fizic va trebui să poată deveni o realitate și la scară mondială.” The American Hebrew 10 septembrie 1920.

,,Noi trăim într-un socialism bine organizat. Statul este totul; individul are importanță numai ca contribuabil la bunăstarea statului. Proprietatea sa, este a sa pînă cînd statul are nevoie de ea. El trebuie să-și țină viața și proprietatea la dispoziția statului.” Bernard M. Baruch, The Knickerbrocker Press, august 1918.

,,Adesea s-a spus că iudaismul ar fi forța propulsoare a comunismului, asta însă nu dovedește nimic dincolo de ceea ce era natural și de așteptat… Este surprinzător că iudaismul a trebuit să devină elementul de fermentație și distrugere în țări în care a fost disprețuit și persecutat? Ușurința lor particulară pentru intrigă, pentru strategie și conspirație, și acea răbdare înnăscută de a aștepta ora răzbunării care niciodată nu l-a lăsat, toate acestea sînt caracteristici ale poporului iudeu.” The Nineteenth Century and After prof F. A. Ossendovski, pag.29, ianuarie 1923, London.

………………………..

Vezi și: Cine a adus RĂUL în România după 1989? Detalii Silviu Brucan, Petre Roman si originea suferintelor poporului român

Emilian, 6 ian 2015, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.