Solidaritatea țăranului român
(preluare de pe barsauta.wordpress.com)
Rămân în continuare plăcut surprins să observ în mediul rural, în rândul țăranilor români, un spirit de solidaritate și cooperare care nu a dispărut, ci dimpotrivă a rămas viu și neatins de individualismul practicat din ce în ce mai des în marile orașe, unde suntem învățați cu sârg prin seminarii și training-uri platite cu bani grei, de marile coorporații, ce înseamnă munca de echipă, empatia, colegialitatea și solidaritatea în zadar. Țăranul de odinioară și de azi are conștiința solidarității, nu numai cu semenii, dar și cu întreaga creație a lui Dumnezeu. În ciuda greutăților și a problemelor multiple nu și-a pierdut simplitatea, solidaritatea și dragostea pentru familie și Dumnezeu.
Detalii în continuare:
Precum spunea Ernest Bernea în ”Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român”: „Pământul și cerul se țân laolaltă. Și stelele, și copacii și omul țân toate laolaltă. Da; cine le poate schimba? Nime! Încă vine primăvara și vara, apoi vine toamna cu ale ei și la sfârșit iarna. Așa sunt rânduite și așa merg… Lumea este așa cum a lăsat-o Dumnezeu; așa cum e, ea se țâne, are o rânduială, nu vezi ?“.
Aici în satul românesc am luat contact, datorită conjuncturii, cu oameni gospodari, simpli, nu avuți, care au trudit o viață pentru existența lor și a copiilor lor. Nu i-am cunoscut, până nu m-am stabilit în vatra satului, dar odată realizat acest pas, drumurile noastre au început să se intersecteze.
Fără să ne cunoască, ne-au invitat în casele lor și ne-au așezat la masă, ne-au servit din puținul lor și s-au oferit să ne ajute cu tot ce avem nevoie. Oameni minunați și frumoși ca nea’ Mărin care ne scoate mereu apă proaspătă din fântână, tanti Cornelia care ne-a tricotat șosete de lână pentru zilele friguroase de iarnă, tanti Geta care ne-a poftit să gustăm din cozonaci delicioși, Adrian care ne-a adus fânul pentru căprițe, nea’ Nucu care ne-a adus lemne de foc, nea’ Victor care ne-a arat grădina, mai întâlnești încă în satul românesc.
Pentru spiritul solidarității și al empatiei libere, neantrenate și cultivate prin seminarii coorporatiste, pentru acest tip de oameni am lăsat orașul parazitat și paralizant preferând satul tradițional românesc, pentru că nu va trece mult timp şi va sosi momentul adevărului. Adevărul cumplit care ne va aminti în mod brutal consecinţele iresponsabilităţii noastre. Se vor năpusti peste noi, toate deodată, efectele crizei economice şi morale, neglijării agriculturii tradiționale și abandonării satului românesc. Atunci ne vom da seama ce înseamnă să trecem nepăsători peste realităţi evidente, să dăm uitării lecţiile istoriei şi să neglijăm adevărul de la baza creaţiei divine. Atunci nimeni nu va mai pune sub semnul întrebării înţelepciunea tradițională a țăranului român și buna rânduială a satului românesc de odinioară, nici nu va mai contesta, în numele „eficienţei“, condiţionalitatea ecologică şi valoarea agriculturii sustenabile centrate pe mica fermă de familie şi pe cooperaţie. Dar va fi prea târziu.Trebuie să descoperim începutul crizei astăzi pentru a o putea învinge mâine.
Ca să învingem trebuie să fim solidari, să fim responsabili, trebuie să redescoperim valorile noastre, satul tradițional românesc, frumusețea și înțelepciunea țăranului român – un exemplu de modestie, simplitate, bun simț, hărnicie și valoare incomensurabilă.
Preluat de pe Bârsăuța, Colț de rai.
………….
Emilian, 22 dec 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.
CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman 
Se vede treaba ca nu ai trait prin satele romanesti, ca altfel nu ai fi luat de bune articolele astea propagandistice,care nu au nimic in comun cu realitatea. Articol demn de Cantarea Romaniei … imaginea idealizata a taranului roman, fantasmagorii.
Persoana care a scris textul de faţa a dat cateva exemple care s-au intamplat in viata lui si a manifestat bucuria ca spiritul de solidaritate n-a murit inca. Si asa este, n-a murit inca. Si asa este, la SAT se afla cei mai multi romani care inca pastreaza vii caracteristicile de baza ale poporului roman – colaborare, armonie, viata simpla, buna intelegere, impartirea resurselor etc. Tu daca vrei sa generalizezi exemplele negative ca fiind regula pentru satele romanesti n-ai decat. Este o ineptie sa spui ca “nu au nimic in comun cu realitatea” cand ai chiar in acest text exemple concrete din realitate. Dar repet, alegi sa vezi partile negative si să le generalizezi, ceea ce e o greşeală. Oamenii in general observa doar ce NU merge, doar partile negative. Cand ceva merge bine, e firesc, treci mai departe pe langa fara sa il “observi”, pentru ca aia e normalitatea, iar normalitatea nu deranjeaza. Oh well.
Emilian, lumea ca Ephedra si ca mine suntem satui de denaturarea realitatii, de minciuni si exagerari venite mai ales din partea PSEUDO-intelectualilor.
Referitor la sat si viata satului ar fi mult mai constructiv si interesant de citit o analiza sobra si reala bazata pe marturiile clare ale cititorilor nu fantezii si efecte poetice.
Ceva de genul:
Ce a MAI ramas din viata traditionala a satului? (personal in zona Oltenia si Moldova am vazut ff putin, oamenii fiind extrem de suspiciosi si negativi, invidiosi. Hotia in sat este la ea acasa. Rudelor mele li se fura sistematic lucruri din casa cind pleaca de acasa o zi doua)…asa ca las-o mai moale cu idealizarea satului..
Cit de mult s-a denaturat mentalitatea, relatiile intre oameni, odata cu invazia la tara a globalizarii?( cum se privesc si discuta unii cu altii, despre CE discuta, cum si DACA se mai ajuta unii pe altii)
Personal am fost in Moldova in timpul inundatiilor si nu am vazut prea multa solidaritate, chiar deloc, toti se uitau unii la altii si la casele inundate si nu faceau si nici nu aveau in plan sa ajute cu nimic. Toti isi vedeau de ale lor si aratau catre primarie si Bucuresti( spre hotii care-i jefuiesc si nu le lasa nimic)…sau spuneau lasaaaaa, ca ai copiii in Italia la munca si au de unde sa-ti repare zidul cazut.
Da mai, satul ala ideal e distrus din ce in ce mai mult. Textul de fata nu incerca sa reliefeze ca PESTE TOT s-a pastrat satul autentic. Nimeni nu traieste cu aceasta iluzie. Tot ce incerca era sa arate ca INCA MAI EXISTA LOCURI in care spiritul autentic romanesc e viu. Nimeni nu stie cate locuri, unde etc. Ce-ai vazut tu in localitatea x si in y e doar ce-ai vazut tu. Si desigur, au vazut mult si prin multe alte locuri. Insa NIMENI nu poate stii care e situatia exacta. Bineinteles ca exista gramada de exemple negative, si astea sar in ochi mult mai mult decat cele pozitive. Nu contesta nimeni asta. Insa faptul ca dupa 25 de ani de distrugere sistematica inca mai exista sate, locuri si oameni de bun simt, e un motiv de incurajare si speranta. E un exemplu de ASA DA, pe care altii il pot urma etc. DA, stim ca situatia e grava, dar daca nu oferim oamenilor exemple pozitive si motive de speranta/incurajare se ajunge la demoralizare, apatie totala si ADIO.
Corect Emilian,
trebuie sa ne focalizam pe pozitiv, de acord cu tine!