Colindele românești riscă să ajungă doar piese de muzeu. Ce putem face pentru susținerea tradițiilor strămoșești?

Cor madrigal spectacol concert colinde craciun ateneul roman decembrie 2014 Colindele românești riscă să ajungă doar piese de muzeu. Ce putem face pentru susținerea tradițiilor strămoșeștiAm fost săptămâna trecută la un concert de Crăciun ținut de corul (fiță) Madrigal la Ateneul Român (pe pereții căruia am văzut pictat un soldat roman care ținea draconul dacic în vârful unei sulițe (?) ). Corul nu a fost după părerea mea de incult în ale muzicii așa de ”minunat” precum este considerat la nivel național / internațional, dar colindele au fost totuși drăguțe – mai ales vreo 2-3 din cele vreo 20 cântate. Cam multe colinde străine și în alte limbi pentru gustul meu dar nu contează asta, au fost și destule românești. Ideea e că stăteam așa în scaun și ascultam colindele și m-a bușit brusc o chestie.

Mă uitam la cor, erau împopoțonați ca de sărbătoare, însă nu specific românesc. Mă uitam la public (sala plină), toți erau profund impresionați de colinde și cântări. Muzica era într-adevăr plăcută, publicul era încântat, totul era ok. Dar m-a bușit ceva. M-a bușit gândul că nu e totul chiar așa ok. Mi-au trecut prin cap toate concertele de Crăciun la care am fost și de care am auzit, inclusiv concertul de Crăciun anual în care cântă copii în Aula Magna a Facultății de Drept, și la care am mers de mai multe ori de-a lungul vieții și care e foarte drăguț.

Problema nu e modul în care sunt cântate colindele sau ce melodii au fost alese de interpreți/cor, ci faptul că în mod normal n-ar trebui să existe astfel de concerte de Crăciun… Dați-mi voie să explic:

Ce sunt colindele?

Colindele de Crăciun reprezintă o modalitate de VESTIRE a nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. De fapt, o comemorare a nașterii de acum 2000 de ani. Vestirea nașterii Domnului se practică prin tradiție cel puțin la noi în țară, de zeci/sute de ani, prin COLINDĂTORI, care cântă COLINDE din poartă în poartă și anunță nașterea Domnului. Aceasta ESTE(/ERA) normalitatea: un grup de oameni, copii, tineri sau adulți, care merg prin localitate și vestesc pe la rude, neamuri, prieteni, consăteni etc faptul că acum 2000 de ani s-a născut Iisus. Sau cel puțin…asta se întâmpla până la dezvoltarea puternică a orașelor. În orașe, mai ales în cele mari, colindătorii sunt pe cale de dispariție. La țară încă se mai păstrează tradițiile cu colindul de Crăciun, însă și acolo se pierde din ce în ce tradiția. Doar unele zone / sate păstrează tradiții puternice în care se merge ca lumea cu colindul prin sate, pe diferite grupuri – copii / adolescenți+adulți etc. ORAȘUL ne-a îndepărtat de valorile noastre primare, de tradițiile noastre, de Biserică, de relațiile de colaborare cu ceilalți oameni, de o viață liniștită și sănătoasă, de natură etc. Din fericire, vedem astăzi din ce în ce mai mulți oameni care realizează că orașele mari de astăzi le dăunează sănătății și fericirii, și care vor să scape de oraș și să se mute (înapoi) la țară.

De ce există concerte de colinde de Crăciun?

Deși orașele (mai ales cele mari) în general îi dezumanizează pe oameni, care nu-și cunosc nici măcar vecinii de palier în bloc, acestea găzduiesc în continuare oameni care încă apreciază tradițiile românești și colindele de Crăciun, chiar dacă nu (mai) trăiesc într-un mediu care să facă propice PRACTICAREA ÎN MOD TRADIȚIONAL a lor.

În unele (multe) sate din România (și nu numai) colindătorii încă mai ies pe străzi și vestesc în mod tradițional, în port popular etc, nașterea Domnului. Din păcate, în orașele mari (de ex București), acest lucru, în general, NU se mai practică. Pe de o parte, pentru colindători este ciudat și ne-natural să mergi cu grupul „din scară de bloc în scară de bloc”, printre blocuri gri de 10 etaje pline cu oameni mai mult sau mai puțin „împietriți” de viața de la oraș, în loc de să mergi „din poartă-n poartă”, printre case bătrânești (cum se întâmplă la țară), pe la oameni simpli ne-fandosiți care păstrează tradițiile strămoșești și te întâmpină cu bucurie. Pe de altă parte avem sărăcia care-i face pe locatari să nu deschidă ușa colindătorilor, pentru că se simt vinovați că le dau prea puțini bani sau etc. Din aceste motive și altele colindatul nu prea se mai practică prin orașe, mai ales cele mari. Dar în sufletul lor, orășenii ar vrea să aibă parte de colinde, doar că într-un mod mai „civilizat”, care să nu-i streseze psihic ci să le producă doar bucurie. Motiv pentru care s-au inventat pentru ei: Concertele de Crăciun.

Vine lumea frumos îmbrăcată într-o seară minunată, într-o sală îmbrobodită, se așează pe niște scaune pufoase, stă confortabil și ascultă un cor „profesionist” în colindat, împopoțonat, care stă pe o scenă și colindă. E frumos, DA! E plăcut urechii, DA! DAR TOATĂ ACEASTĂ IMAGINE MI SE PARE NE-NATURALĂ și AIUREA. E mai bine decât nimic, DA, dar e total aiurea față de ce ar trebui să însemne colindatul în mod normal. Ce e aia să vină oamenii la colindători, când normalitatea înseamnă să vină colindătorii la tine, că daia se cheamă că „colindă” !? (COLINDÁ, colind, vb. I. Intranz. 1. A umbla în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde. 2. A umbla de colo până colo, dintr-un loc în altul. ♦ Tranz. A străbate, a cutreiera, a bate un drum. – Din colindă. Sursa: DEX ’09 (2009) ).

Tuturor ne plac concertele de Crăciun, pentru că e plăcut să asculți colindele adunate laolaltă și cântate frumos, însă trebuie să realizăm că atunci când suntem într-un astfel de concert, trăim o anormalitate în privința tradițiilor strămoșești. În timp ce stăteam pe scaun la fel ca toți ceilalți oameni din jurul meu, captivat de muzica plăcută, mi-am dat seama că e ca și cum aș fi la muzeu.

La protestele din toamnă-iarnă 2013 împotriva proiectului RMGC de la Roșia Montană, într-una din zile a fost la Universitate un arheolog tânăr care ne-a povestit lucruri interesante despre vestigiile vechi ale zonei Roșia Montană (lucrase personal la săpăturile de acolo câțiva ani). Printre altele ne-a spus ceva care mi-a rămas în minte. Reproduc din memorie: „Vedeți cum la Roșia Montană compania RMGC restaurează case vechi și le aranjează pentru a putea fi vizitate de turiști – vezi doamne susțin dezvoltarea durabilă, pe termen lung a zonei. Însă casele acelea sunt goale. Sunt case de muzeu. În același timp, există încă familii în Roșia Montană care încă trăiesc în astfel de case vechi, așa cum trăiau părinții lor și bunicii lor și strămoșii lor. Aceia mențin VII casele vechi, cu toată gospodăria și toate obiectele tradiționale necesare traiului specific la țară. Așa se păstrează istoria, tradițiile și cultura unei localități, prin oamenii care o păstrează VIE. Compania a cumpărat majoritatea proprietăților locatarilor din RM, pe unele le-a demolat, pe altele le-a restaurat. Știți cum vă dați seama că o localitate este pe moarte? După numărul de case transformate în piesă de muzeu…”.

Exact aceeași întrebare merge pusă și pentru colinde: Știți cum vă dați seama când tradiția colindatului este pe moarte? Când colindele se practică din ce în ce mai mult în Concerte în săli de festivități și din ce în ce mai puțin pe străzi!

Exact așa m-am simțit eu la concertul de Crăciun: ca la un muzeu de colinde. În București colindele în principiu au murit. Le mai putem vedea în „muzeul de colinde” de la Ateneu, în „muzeul de colinde”de la Operă, în „muzeul de colinde” de la Patriarhie, sau pe unde s-or mai ține concerte de Crăciun.

În mod normal, tradiția colindelor NU ar trebui să arate AȘA:

Concert Crăciun Atenenu:

…………

Concert Crăciun Patriarhie:

……….

Ci tradiția colindelor ar trebui să arate AȘA, cu oameni care UMBLĂ și colindă, în stiluri diferite, în funcție de zonă, de tradiția locului, de momentul anului etc:

Colindat la IZA:

………….

Copiii merg la Colindat în Maramureș + alungatul spiritelor:

………….

Colindă coconi Sighetul Marmației:

………….

Bucovina datinilor: colinde în comuna Mănăstirea Humorului:

………….

Capra la Bicaz (2010):

………….

Capra în piața Gorjului, București, dec 2014:

…………………..

CE PUTEM FACE?

Textul meu de mai sus nu propune boicotarea concertelor de Crăciun, în cazul în care cineva a concluzionat greșit asta. Concertele de Crăciun sunt o adaptare la diminuarea/dispariția tradiției „normale”. Asta e, decât nimic, măcar să rămână o făclie de tradiție aprinsă, chiar și în felul acesta, prin concerte organizate, în locurile în care nu se practică acel „colindat adevărat”, cu „a umbla din casă în casă”. În plus, concertele de Crăciun sunt o modalitate de a arăta o părticică mică de tradiție unor străini, de exemplu, care n-au timp să stea prin RO și să meargă la SAT, să vadă tradiția REALĂ, dar au timp să meargă la un concert în București. Însă trebuie să li se explice că un astfel de concert nu le va trasmite prea multe despre cultura românească, ci doar o linie melodică plăcută, într-o încăpere destinată unor evenimente de acest tip (concerte). Ia luați un străin și băgați-l în mijlocul unui grup de colindători prin Maramureș sau pe unde se mai practică mersul din poartă în poartă, colindatul din sat în sat, și întrebați-l a doua zi cum s-a simțit, comparat cu concertul din București…

Spuneam mai sus că în mod normal n-ar trebui să existe „Concerte de Crăciun”. Păi gândiți-vă la localitățile în care se practică un colindat tradițional, în care e implicat tot satul, grupurile de tineri merg din poartă în poartă, din sat în sat, an de an, localnicii îi așteaptă cu prăjituri etc. Acolo există Concerte de Crăciun la căminul cultural sau undeva într-un loc? N-ar avea niciun sens! Poate doar pentru turiști sau festival anual tot pentru turiști sau ceva, altfel n-ar avea sens… Acolo nu este nevoie de așa ceva, și aceea este NORMALITATEA, unde colindele se cântă prin umblat. Concertele de Crăciun există și apar doar pentru că această normalitate dispare…iar oamenii, pentru a nu pierde de tot tradiția colindelor, le transformă în piese de muzeu, cântate sub forma unui concert și se bucură de ele măcar sub această formă.

Având în minte toate aceste lucruri, iată ce putem face pentru a susține tradiția adevărată legată de colindat:

– Să nu (mai) privim colindătorii de la oraș, pe „ăia care cântă prost”, pe copiii mici care se prostesc la colindat sau pe țiganii care vin cu colindul mai mult pentru bani, ca pe niște paria „necivilizați care vin doar să facă gălăgie printre blocuri și pe scară”! Dacă ei n-ar mai fi, CINE ar duce mai departe tradiția colindului în orașele mari? Răspunsul: NIMENI! Sau doar câteva grupuri de colindători serioși care cântă bine și se încăpățânează să colinde chiar și în București (mă gândesc că or fi, așa cum am mers și noi cu chitara anul trecut). Dar, nicio grijă, dacă aceste grupuri se satură de ușile închise care nu se deschid, dacă copiii nu mai vin sau țiganii nu mai bat toba printre blocuri, tradiția va fi dusă mai departe de corurile de colinde profesioniste, adică – Bun venit la muzeu!

– Susțineți ultimele rămășite de colindători care mai vin și în orașele mari! Chiar dacă fac gălăgie dimineața, nu moare nimeni de la asta! Chiar dacă vin cu o capră chicioasă! Deschideți colindătorilor care vă bat la ușă! Ei sunt cei care duc mai departe tradiția, chiar dacă nu imaculat din punct de vedere muzical / al îmbrăcăminții etc. Treceți peste etapa pe care și eu am trăit-o când eram mic, cauzată de regulă din cauza sărăciei, în care părinții/familia făceau cam ca în acest videoclip de stand-up comedy (min 1:15) și anume ”shhhht! colindători! nu mișcați nimic! nu faceți gălăgie! nu suntem acasă! (a se citi în șoaptă :) ). La fel cum NU valoarea bănească a unui cadou de Crăciun contează de fapt, ci gestul în sine, așa și darurile date colindătorilor NU trebuie să fie mari/importante. Puteți să dați 1 leu, sau doi, sau o ciocolată, sau prăjituri de casă, sau fructe, sau ce vreți voi. Dar deschideți ușa! Susțineți acestă tradiție și bucurați-vă de ea! Anul trecut am mers cu un grup de 4 colindători și am cântat inclusiv cu o chitară, chiar foarte frumos de altfel, prin mai multe blocuri de la noi din cartier. Din păcate foarte puțini deschideau ușile… M-ar fi bucurat să deschidă măcar ușa, să audă mai bine colindele. Cei mai mulți au stat închiși în case, pe principiul ”sshhht! colindători!”. Colindătorii care strâmbă din nas că au primit prea puțin, AU EI O PROBLEMĂ! Problema nu e la voi că ați dat prea puțin…!

– Ascultați colinde românești și muzică românească în casă! Aveți o mică selecție AICI. Învățați-i pe copii de mici cu aceste melodii. Identitatea națională NU se cultivă cu mizerii de muzică comercială modernă (mai ales din SUA) promovată la greu prin Radio, Internet și TV!

– Mergeți să colindați! Din casă în casă! Din poartă în poartă! Căutați grupuri de colindători care se duc și colindă și alăturați-vă lor! Chiar dacă nu aveți voce și nu cântați! Mergeți cu ei! Trimiteți-vă copiii cu ei! Arătați-le copiilor de mici tot ce ține de tradiția românească – port popular, muzică populară / tradițională, colinde, ținut post, mers la Biserică etc;

– Mergeți în concediu de Crăciun în zone în care se mai țin tradițiile autentice în sărbătorile de iarnă; banii cheltuiți de voi acolo vor susține păstrarea tradițiilor de la an la an;

– Filmați colindătorii adevărați – cei care „umblă” și promovați prin internet astfel de momente întâlnite de voi!

………….

Emilian, 19 dec 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.

Advertisements

3 responses to “Colindele românești riscă să ajungă doar piese de muzeu. Ce putem face pentru susținerea tradițiilor strămoșești?

    • Foarte frumos spus!
      Trebuie facut un efort CONSTIENT de a colinda pentru a inlatura asaltul distrugator de traditie din TOATE partile, si acest efort poate fi facut doar LOCAL si individual. Nu trebuie sa ne mai asteptam sa fim incurajati de cundeva sau de cineva pentru ca nu o sa se intimple.

Spune-ți părerea aici:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s