De ce traiau mai mult si mai sanatos bunicii si stramosii nostri? Viata simpla la tara – un model de fericire pe Pământ? (edu)

De multe ori rudele mele îi invocă pe strămoşii noştri atunci când vine vorba de alimentaţie: “Haide Emilică, ia şi tu o fripturică de miel! Nu, mulţumesc, nu vreau acum! Haide, ia, să nu-mi spui că nici d’asta nu mai mănânci! Bunicii noştri mâncau şi miel şi carne de vită, şi porc, beau şi o ţuiculiţă pentru digestie (avem, îţi dau!) şi ai văzut ce sănătoşi erau şi cât de mult au trăit! Ia şi tu!” … Dacă ar avea dispoziţia să stea să le explic că bunicii noştri trăiau mai mult şi sănătos din mai multe motive, nu doar că mâncau nu ştiu ce, aş face-o, le-aş explica. Dar nu au din păcate dispoziţia să asculte. Aşa că o să povestesc aici de ce bunicii noştri trăiau mai mult şi mai sănătos decât o facem noi astăzi, ca să înțeleagă mai multă lume câte elemente din jurul nostru au legătură cu viața lungă și sănătoasă.

Nu putem porni o discuţie despre viaţă lungă şi sănătoasă, fără să repetăm ce îşi doresc TOŢI oamenii de pe Pământ: bunăstare fizică şi/sau psihică (am detaliat acest subiect AICI). De la asta pleacă totul: vrem să avem bunăstare fizică şi/sau psihică. Iar pentru a o atinge, trebuie să avem un anumit stil de viaţă, să facem anumite lucruri, pentru a ne fi bine pe termen scurt, mediu și mai ales lung.

Diferenţele între viaţa bunicilor şi străbunicilor noştri la ţară, şi viaţa noastră de acum de la oraş sunt MULTE şi SEMNIFICATIVE, trebuie analizate pe rând şi conştientizate. Vreți să aflați secretul unei vieți fericite și îndelungate?

Iată ce teme sunt prezentate în articolul de mai jos:

1. Stil de viaţă

2. Lumină naturală

3. Aer

4. Apă

5. Hrană

6. Chimicale

7. Plastic is NOT fantastic!

8. Radiaţii electromagnetice

9. Viața simplă, Armonie, Lipsă de stres, Împlinire, Fericire

10. Tratamente şi pastile nocive + vaccinuri la naştere

11. Gene biologice moştenite

Vă invit să citiți detalii despre fiecare în continuare:

De ce trăiau mai mult şi mai sănătos strămoşii noştri?

1. Stil de viaţă

Strămoşii noştri aveau UN ALT STIL DE VIAŢĂ – unul activ, NU sedentar. Ei MUNCEAU pământul şi lucrau în gospodărie pentru a se autosusţine de-a lungul anului. Aveau o viaţă simplă la ţară – lucratul pământului + culturi agricole, culesul pomilor fructiferi de pe dealuri, avut grijă de animale, făcutul fânului, producere de hrană în propria gospodărie, sau troc pentru a face rost de alte alimente etc. Munca câmpului / pământului / în gospodărie reprezintă un CU TOTUL ALT STIL DE VIAŢĂ faţă de orăşeanul modern de astăzi. Noi astăzi stăm în nişte blocuri conserve (unii cu privelişte spre alt bloc), fără niciun metru pătrat de pământ la îndemână pentru a-l lucra, fără SPAŢIU pentru a creşte vreun animal etc. Pentru a ne susţine de-a lungul anului, noi avem job-uri. Lucrăm 8 ore pe zi cu fundu’ pe un scaun sau ce mai facem pentru a primi un salariu de mizerie şi a ne trăi vieţile de sclavi muncitori mai departe.

Din modul ăsta de viaţă se nasc primele diferenţe între strămoşii noştri şi noi. Ei trăiau sănătos BIOLOGIC. Îşi puneam corpul la muncă, îl foloseau zi de zi. În acest mod, corpul se menţinea VIU, tânăr, funcţional, fără boli. Prin simplul fapt că era pus la lucru. Noi astăzi suntem SEDENTARI. Corpul nostru este o “plantă de apartament” incapabilă fizic să facă ceva. Obosim cu o sacoşă de la piaţă, obosim dacă urcăm fără lift sau scări rulante, obosim dacă mergem 3 metri pe jos. Prin viaţa “modernă” de la oraş, care ne permite să trăim de pe o zi pe alta fără să mişcăm un băţ, fără să facem cel mai mic efort fizic (de’, am vrut confort), ne distruge din punct de vedere biologic.

Noi astăzi la oraş putem încerca să ne menţinem corpul activ prin tot felul de activităţi de câteva ori pe săptămână: mers la sală, alergat prin parc, ”sute de flotări pe zi” (cum ar zice Dr. Călin Mărginean), urcat pe scări, mers pe jos etc. Deşi aceste lucruri sunt utile şi ne scot din sedentarism, din păcate sunt incomparabile cu viaţa activă (în mod natural activă) pe care o aveau, zi de zi, ţăranii, strămoşii noştri.

2. Lumină naturală

Pentru că lucrau pământul şi în gospodărie, bunicii noştri aveau parte, din belşug, de lumină naturală, adică de Soare direct pe piele. Soarele direct pe piele este foarte important pentru sănătate (inclusiv împotriva cancerului!)! Cine e interesat de detalii le găseşte în acest text (click!). De la munca în aer liber, bunicii noştri erau tot timpul bronzaţi, erau tot timpul mai închişi la culoare decât “fantomele de la oraş”, albe ca varu’, care se duc la mare şi se prăjesc de nu se văd din prima zi. Pur şi simplu Soarele îi menţinea pe bunicii noştri MAI SĂNĂTOŞI, prin proprietăţile pe care le are corpul nostru atunci când este expus la lumina solară (vitamina D etc – detalii la link-ul pus mai sus).

Din păcate, noi astăzi, prin stilul nostru de viaţă, NU MAI AVEM PARTE DE SOARE! Să luăm ca exemplu o zi obişnuită a unui orăşean care lucrează 8 ore pe zi într-un birou. Se trezeşte la 7 în apartamentul în care îşi trăieşte viaţa. Se pregăteşte vreo oră să plece la serviciu, pleacă pe la 8 din casă ca să ajungă la 9 la birou (diferă, bineînţeles, de la om la om, distanţe, mijloace de transport etc). La 8 iese din casă şi Soarele îl luminează voios pe faţă şi corp. Dar doar pentru 2 minute, pentru că omul nostru se urcă în maşina personală unde se sigilează şi-şi bagă aer condiţionat să nu moară de cald. Ajuns cu maşina la birou, îl mai prinde soarele vreo 2 minute până intră în clădire. Cei care iau autobuzul – tramvaiul – troleibuzul prind vreo 15 minute de soare (să zicem) până ajung în staţie şi până vine autobuzul şi încă vreo 5-10 minute după ce coboară până la birou. Cei care iau metroul prind vreo 5-10 minute de soare până se bagă în subteran şi încă atât când ies. După cele 8 ore de muncă pentru alţii (nu ştiai încă faptul că eşti un sclav muncitor modern? află aici – click!) termini la ora 17 programul şi ieşi afară pentru alte câteva minute de Soare până la mijocul de transport şi până acasă. Dacă mergi prin parc seara, da, poate apuci câteva ore de soare în ziua aia. Dar de câte ori mergi prin parc pe săptămână şi de câte ori vii de la serviciu direct acasă, înapoi în conserva ferită de soare, la treaba care mai e de făcut prin casă (gătit, avut grijă de copil, alte treburi, distrugerea creierului la TV etc)? Dacă mergi la piaţă, mai prinzi, să zicem, o oră de soare (dacă nu e acoperită piaţa). Dacă te duci la supermarket pentru cumpărături nu prinzi soare deloc. (apropo, supermarket-urile distrug economia României!). Deci, fiecare îşi poate estima cam câte ore de soare are pe săptămână. Eu zic să faceți acest calcul estimativ, vedeți ce vă iese! Cred că pentru un orăşean, cam 2 ore de soare pe zi în timpul săptămânii şi 5 ore în weekend e o estimare îngăduitoare. Orăşenii au parte în realitate de şi mai puţin soare pe săptămână. Prin comparație, ţăranii / bunicii noștri se sculau pe la 4-5-6 dimineața şi începeau lucrul în grădină, la animale, în gospodărie etc, adică ÎN AER LIBER, adică LA SOARE si munceau în gospodărie până apunea soarele (sau mai devreme). Ei aveau astfel parte de vreo 12 ore de soare PE ZI, ÎN FIECARE ZI, pentru că stilul lor de viaţă, viaţa lor de zi cu zi îi ţinea AFARĂ, în aer liber, NU LA INTERIOR!

3. Aer

Viaţa la ţară oferă UN AER MAI CURAT. Viaţa la oraş (mai ales oraşele mari) oferă UN AER POLUAT. Are asta vreo legătură cu viaţa lungă şi sănătoasă? Bineînţeles! Aerul pe care îl respirăm este esenţial! În timp ce la ţară se respiră un aer mult mai curat şi sănătos, noi la oraş respirăm în fiecare zi o chestie îmbâcsită plină de noxe şi chimicale toxice care ne menţin corpul prost oxigenat şi ne îmbolnăvesc. Apropo: cauza primară a cancerului este proasta oxigenare a celulelor corpului, deci…luaţi aminte la importanţa aerului pe care îl respirăm! Repet îndemnul meu: mutaţi-vă din oraşele poluate dacă aveţi cum!

4. Apă

Bunicii noştri beau apă din propria fântână cu apă curată, sau din râul curat din apropierea satului. Apa din natură (pânză freatică nepoluată – fântâni, lacuri curate, râuri curate, izvoare montane etc) este apa care ne hidratează şi ne “hrăneşte” corpul cel mai bine. De acea apă pot avea parte cei care trăiesc / trăiau la ţară. Avem noi această posibilitate la oraş? Nu, noi bem apa cu clor şi metale grele de la robinet şi apă chioară îmbuteliată, pe care mai dăm şi bani la supermarket, şi care mai e ambalată şi în plastic (adică mai băgăm în noi şi nişte fenoli toxici minunaţi ce trec din plastic în apă). Perfect!  (paranteză 1: cică pânza freatică a capitalei și chiar și acviferul de adâncime sunt deja poluate de la prea multe foraje făcute de oameni și sistemul de canalizare defectuos)  (paranteză 2: sunt bucureşteni care îşi aduc bidoane mari de 10 l cu apă de pe valea prahovei când se întorc din concedii…) (paranteză 3: Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică înseamnă ADIO apă de calitate în pânza freatică – special ca să mergem toți la supermarket să cumpărăm apă, inclusiv țăranii și fermierii)

5. Hrană

Ehe… hrana este şi ea foarte importantă pentru o viaţă lungă şi sănătoasă. Pentru a descoperi DIETA IDEALĂ tot ce au de făcut oamenii este SĂ CITEASCĂ, să caute, să se informeze. Este suficientă informaţie pe internet. O să vedeţi că cei mai mulţi nutriţionişti, doctori adevăraţi etc recomandă reducerea consumului de carne cât mai mult posibil. Inclusiv în lupta contra cancerului, printre primele lucruri care trebuie făcute se numără și scoaterea din alimentaţie a TUTUROR produselor de origine animală. Dacă n-aţi auzit până acum, aflaţi imediat, OMUL ESTE FĂCUT BIOLOGIC SĂ FIE VEGETARIAN – detalii foaaaarte interesante în acest text – click!. Şi atunci, bunicii noştri cum de mâncau carne şi trăiau bine mersi? Păi, eu nu cred că trăiau bine mersi. Trăiau MAI MULT şi MAI SĂNĂTOS decât noi cei de azi de la oraş, însă nici ei nu şi-au atins potenţialul maxim de longevitate… Ei mâncau carne că aşa au moştenit de la părinţi şi părinţii de la părinţii lor şi tot aşa. Nu ştiu cine unde când de ce a introdus carnea în alimentaţie dar nu cred că a făcut prea mult bine omenirii :). Nu contează, să nu deviem prea mult.

Să mergem pe argumentaţia din primul paragraf al acestui text. “Uite, bunicii mâncau carne şi trăiau bine, mănâncă şi tu!”. Aici sunt 2 chestii. Da, mâncau carne, ÎNSĂ FĂCEAU O GRĂMADĂ DE MIŞCARE (muncă) şi “topeau” astfel orice grăsime, orice mâncare grea etc. La ei NU SE DEPUNEA pentru că făceau mişcare, aveau o viaţă activă! La noi mâncarea nu se “topeşte” pentru că noi suntem sedentari! La noi mâncarea se depune (ne facem graşi), grăsimea înfundă nişte vase cu colesterol şi de aici o grămadă de probleme etc. Chiar dacă am avea IDENTIC aceeaşi alimentaţie cu a bunicilor şi strămoşilor noştri, din cauza stilului de viaţă sedentar pe care îl avem noi azi, fără efort fizic, viaţă în spaţii închise etc, tot n-am fi sănătoşi.

Apoi, a doua chestie: carnea pe care o mâncau ei ERA DE LA EI DIN CURTE, FĂRĂ CHIMICALE TOXICE, FĂRĂ E-URI, FĂRĂ HORMONI DE CREŞTERE, FĂRĂ ANTIBIOTICE, FĂRĂ ALTE TOXINE etc etc etc. La noi, carnea de la supermarket, pe care o mâncăm în fiecare zi, despre care nu ştim nimic – ce conţine, cum a fost crescut animalul, în ce condiţii, a văzut vreodată soarele?, ce a mâncat? etc, acea carne este pur şi simplu “mâncare otravă” (video AICI). Ce, avem încredere în autorităţi că au grijă să fie hrană de calitate în supermarket-uri? PUAHAHAHAHA cât de naivi să fim? :) Aţi auzit de şpagă? Se dă şpagă la inspectorii din România? DAAAAA! LA GREU! Nu mai e nevoie de alte detalii… Citiţi despre încrederea stupidă în autorităţi AICI.

Dar să trecem peste carne şi să ne gândim la alimentaţia noastră la modul general, a celor “moderni şi civilizaţi” de la oraş, comparativ cu alimentaţia celor de la ţară, adică alimentaţia bunicilor noştri. La ţară există posibilitatea (şi încă mai este valorificată în România) să îţi produci singur hrană – legume, fructe, ouă, lapte, carne etc. Ai nevoie de pământ fertil, apă curată și bineînțeles, MUNCA de care vorbeam mai devreme. Noi cei de la oraş suntem nevoiţi să cumpărăm de undeva hrana – că în balcon nu prea e loc şi de găini şi de ardei graşi. Dar în loc de chestii gen parteneriatele ASAT sau în loc să mergem la Piață, noi mergem la supermarket (că de piaţă orăşeanu’ modern fuge ca dracu’ de tămâie). La supermarket suntem aşteptaţi cu nenumărate varietăţi de mâncare otravă pe care le puteţi citi în enumerarea de AICI. Atâta timp cât nu murim imediat de la ele sau nu ne îmbolnăvim a doua zi, înseamnă că sunt bune, nu? Nu mai contează că alimentaţia gunoi din supermarket ne face să murim bolnavi cu dureri pe la 65-70 de ani (efectele se văd pe termen lung, nu imediat!). Nu contează! Atâta timp cât nu mor mâine e perfect! Super!

În plus, bunicii noștri erau mult mai credincioși decât noi. Ceea ce îi făcea să țină posturile alimentare de peste an, și aveau astfel perioade semnificative de timp în care corpul se detoxifia (postul la ortodocși înseamnă fructe, legume, cereale, fără niciun fel de produs de origine animală – un regim foarte sănătos pentru organism, deși cu cerealele sunt în dubiu). Mulți dintre strămoșii noștri țineau post alimentar (fără produse animale) și miercurea și vinerea, tot timpul anului. Noi astăzi am renunțat la a mai ține post – marea greșeală pentru sănătatea noastră biologică și în principiu renunțăm la tot ce ține de Dumnezeu din ce în ce mai mult (mai ales orășenii).

6. Chimicale

Strămoşii noştri nu erau intoxicaţi cu otrăvurile care ajung într-un fel sau altul în corpurile noastre. Chimicale se găsesc NU doar în mâncare, ci într-o grămadă de produse pe care noi le folosim, şi de la care preluăm toxine în corpul nostru: haine din plastic, castroane și ustensile folosite la gătit din plastic (detalii mai jos), produse de igienă pline de chimicale, deodorante cu aluminiu și chimicale nocive, cosmetice pline de chimcale, parfumuri toxice, pastă de dinți cu fluor toxic, șampoane și săpunuri cu chimicale, gumă de mestecat cu aspartam toxic, tic tac chimicălos etc etc etc. Chestiile astea pline de chimicale nu existau pe vremea bunicilor şi strămoşilor noştri, pentru că nu existau atâtea chimicale sintetizate în laborator şi nu erau folosite în mod curent, în viaţa de zi cu zi. Şi din acest motiv, bunicii noştri erau mai sănătoşi şi trăiau mai mult. Un film făcut de canadieni spune că în corpul bebeluşilor nou născuţi au fost identificate 248 de chimicale… (sursa AICI).

7. Plastic is NOT fantastic!

O mare problemă a vieții noastre de azi este PLASTICUL. Folosirea plasticului, cel puțin în industria alimentară, ar trebui după părerea mea interzisă, pentru că folosit într-un astfel de sector, plasticul se comportă precum un material toxic care ne afectează sănătatea. Plasticul este, pe de o parte, o problemă pentru planeta Pământ, pentru că este ne-biodegradabil și persistă în mediu (adică poluează), iar pe de altă parte plasticul ne intoxică organismul. De ce ne intoxică organismul? Pentru că plasticul este făcut din petrol + chimicale (chimicale pentru a da plasticului maleabilitate, culoare etc). Iar combinația petrol+chimicale în corpul nostru… credeți că e de bine sau e de rău? Normal că e de rău! Dar cum ajunge plasticul în corpul nostru? Că doar nu mușcăm din castronul cu mâncare o bucățică de plastic și o înghițim… Păi nu e nevoie să facem asta, pentru că mici particule de plastic (rețineți: petrol+chimicale) IES SINGURE din obiectele de plastic pe care noi le folosim, pe care le atingem sau din care mâncăm și trec fie PRIN PIELE în corpul nostru, fie trec ÎN MÂNCAREA/BĂUTURA pe care o consumăm.

Poate omenirea să se descurce FĂRĂ plastic în domenii în care plasticul intră în contact direct cu organismul nostru (alimentație, sectorul medical, textile)? Bineînțeles că poate! Cum au trăit bunicii și strămoșii noștri mai sănătos și mai mult decât noi fără confortul de moment oferit de Plastic? Păi au trăit foarte bine! Avem chiar și un exemplu recent – perioada Ceaușistă (n-au trecut nici 25 de ani de atunci!). Înainte de ’89 (pe vremea patriotului Ceaușescu despre care tinerii de azi învață doar minciuni în Școală și din Presa vândută străinilor) NU prea exista plastic. Am întrebat în stânga și în dreapta (că eu aveam vreo 3 ani la Lovitura de stat). Am aflat că nu existau PET-uri din care să bem otravă de Coca Cola sau alte sucuri pline de chimicale toxice, nu prea existau haine din plastic (în niciun caz așa multe precum azi), nu erau folosite ustensile de gătit din plastic (cel mult existau castroane din plastic), lenjeriile de pat nu erau așa plăsticoase, sacoșele de cumpărături erau din cârpă/pânză, nu din plastic, nu existau pahare de unică folosință etc etc etc. Pe vremuri se foloseau materiale mai „naturale” pentru sectorul alimentar/textil – bumbac, ceramică, inox, lemn, sticlă etc. Cei care au prins perioada Ceaușistă pot da mai multe detalii despre prezența plasticului în viața de zi cu zi și îi aștept cu comentarii mai jos.

Bunicii noștri trăiau mai bine, mai sănătos și mai mult decât noi ȘI PENTRU CĂ NU AVEAU CONTACT DIRECT (prin piele și ingerare) CU CHIMICALELE ȘI PETROLUL DIN PLASTICUL DE AZI…

Mai multe detalii despre problema plasticului găsiți în textul dedicat acestui subiect aici:

Plasticul este toxic. Folosirea plasticului in industria alimentara ar trebui interzisa! Cum ne afecteaza sanatatea obiectele din plastic din jurul nostru

8. Radiaţii electromagnetice

Pe vremea bunicilor noştri, radiaţiile nocive electromagnetice nu prea existau. Corpul lor nu era bombardat zi de zi, non stop, cu radiaţii, precum este corpul orăşenilor de azi. Astazi avem peste tot in jurul nostru emitătoare GSM pe blocuri, routere wireless şi WI-FI peste tot, încălzim mâncarea la microunde toxic, stăm cu orele la TV, calculator şi pe mobil etc. Bunicii noştri nu aveau astfel de “contacte”, deci…trăiau mai sănătos. Ceva detalii despre cum “aparatura” ne afectează sănătatea în materialele următoare:

Surse de radiatii cu influente nocive asupra sistemelor biologice si sanatatii umane. Efecte toxice calculator, televizor, telefon mobil, cuptor cu microunde etc 

Castile de telefon hands free ne protejeaza de cancer. NU mai tineti telefonul la ureche cand vorbiti la el! Sfaturi pentru convorbirile la mobil

Cat de nociv este cuptorul cu microunde? Cum sa incalzesti mancarea?

Dependenta de televizor. Problemele cauzate de privitul la TV. Televiziunea controleaza mintea umana, hipnotizeaza si amorteste creierul omului

9. Viața simplă, Armonie, Lipsă de stres, Împlinire, Fericire

Viaţa simplă la ţară, autonomă, prin care o comunitate de oameni de bun simţ poate trăi PE CONT PROPRIU, fără ajutor extern (dacă este lăsată în pace și nu este atacată cum se întâmplă cu țăranii din România astăzi), reprezintă UN MODEL DE VIAŢĂ FERICITĂ încă existent în România. De aceea criminalii care conduc lumea din umbră vor să distrugă acest potenţial al României prin exploatarea Gazelor de Şist – click pt detalii!, ”chipurile” pt energie – o prostie pentru prostit proşti. Ţăranii români (şi nu doar ei) au demonstrat şi demonstrează în continuare cum se poate trăi MULT, SĂNĂTOS şi FRUMOS, fără stres, în împlinire şi fericire, în armonie cu natura şi cu ceilalţi oameni din comunitatea locală. Ei sunt un exemplu pentru noi, iar noi trebuie să menţinem vii aceste comunităţi, să le menţinem viu POTENŢIALUL de a trăi aşa! Adică să le apărăm APA (de la care pleacă toată această viaţă), apa pe care Chevron (compania stăpânilor lumii) vrea să o polueze prin exploatarea gazelor de șist.

Spre deosebire de ţărani şi viaţa simplă, fericită a bunicilor / străbunicilor noştri, noi trăim la oraş în înghesuială, aglomeraţie, stres, depresii, grija zilei de mâine, alergătură, lipsă de timp, lipsă de natură, lipsă de spaţiu verde, poluare, muncă pe care nu o placem dar ne forţăm să o facem, certuri din cauza banilor, sărăcie, nevoia disperată de a acumula avuţie, disperarea de a avea lucruri cretine (ceasuri, maşini, ţoale, case cât mai mari) etc etc etc. Materialismul, legea junglei, egoismul, consumerismul etc – caracteristici ale vieţii din oraşele mari – creează o comunitate dezbinată şi îi fac pe oameni TRIŞTI. Viaţa SIMPLĂ la ţară era însă suficientă pentru bunicii noştri şi ei erau fericiţi, fără alte “griji moderne” pe cap. Traiul în armonie cu natura, buna convieţuire cu vecinii, relaţiile de cooperare, împărţire a resurselor cu ceialalţi membri ai comunităţii oferă o stare de normalitate care asigură o stabilitatea psihică pe termen lung. La oraşe, la bloc, nici măcar nu ne cunoaştem vecinii de palier, iar copiii ştiu că laptele vine de la magazin…

Împlinirea sufletească era atinsă și printr-o viață mult mai apropiată de Dumnezeu – nu este de ignorat nici acest lucru…

10. Tratamente şi pastile nocive + vaccinuri la naştere

Nouă celor de azi ne este oferit un handicap în a avea o viaţă lungă şi sănătoasă încă de la naştere – vaccinul. Cine vrea mai multe detalii despre acest subiect, am strâns informaţii AICI. Mamele însărcinate și în general părinții care ignoră aceste informații sunt pur și simplu persoane inconștiente care își vor distruge potențialul biologic al copilului încă de la naștere, prin acceptarea vaccinului, din cauza ignoranței și a lipsei de chef de a citi.

De asemenea, pastilele pe care le luăm când suntem bolnavi conţin chimicale şi multe au efecte adverse. Multe nu sunt bune de nimic. O spun chiar unii doctori – vezi de exemplu AICI. Dar pt că știu că probabil nu vei apăsa pt detalii, uite ce spune alt nene:

2009: Declarație zguduitoare Shane Ellison, om de ştiinţă premiat şi chimist, care a lucrat în industria farmaceutică la unul dintre cei mai mari producători de medicamente de pe glob: „Companiile farmaceutice dezvoltă medicamente pentru a trata simptomele, nu pentru a vindeca boala. (…) Există o industrie de miliarde de dolari, care face o mulţime de oameni bolnavi şi care prosperă în urma acestui lucru (…) Cel puţin 125.000 de persoane mor în fiecare an din cauza medicamentelor prescrise de medici (…) Cum este posibil să vândă companiile farmaceutice medicamente care în laborator se dovedesc a fi mortale, ineficiente sau care provoacă aceleaşi efecte pe care ele ar trebui să le trateze?            Simplu: Marketing pentru bani! (și pentru a distruge mental populația)   (www.cchrint.org):

Altă mărturisire a unui fost reprezentat al unei companii farmaceutice AICI (despre cum medicamentele pentru probleme psihice te distrug psihic și fizic).

………………………………………………

Un exemplu de tratament criminal oferit de doctorii criminali este Chimioterapia în cancer. Vezi detalii AICI.

Noi astăzi, cei moderni şi civilizaţi, cum tuşim un pic dăm fuguţa la doctori (mulţi dintre ei incompetenţi şi necunoscători, alţii de rea credinţă, alții mândri că ei le știu pe toate și din cauza asta nu sunt în stare să citească mai mult și să-și scoată din cap cretinitățile care le-au fost vârâte în creier în timpul facultății)  SAAAU, omul nostru care a strănutat de 2 ori se duce direct la farmacie (că avem în Bucureşti şi 3 farmacii una lângă alta – la propriu, lipite, una de alta – am poza pe undeva, le văd des, toată lumea le-ar vedea dacă ar ridica ochii din asfalt). Astfel, pe lângă faptul că susţinem industria farmaceutică de MILIARDE DE DOLARI a celor care conduc lumea din umbră, ne distrugem şi organismul, care în mod normal ar trebui lăsat să lucreze singur, să lupte cu boala, să-şi fortifice sistemul imunitar, sau ajutat cu tot felul de leacuri băbeşti.

Bunicii şi strămoşii noştri se îmbolnăveau rar şi atunci când se întâmpla, se “reparau” cu leacuri băbeşti – ierburi, siropuri etc pe care le ştiau din tată în fiu, și dintre care multe s-au păstrat până azi – doar să fim dispuși să le căutăm. Strămoşii noştri daci erau recunoscuţi ca specialişti în aşa ceva… Din păcate însă, cei mai mulți dintre noi cei de azi, am aruncat la gunoi învăţăturile strămoşilor noştri şi ne punem încrederea orbeşte în autorităţi (în cazul ăsta, în doctori). Citiţi despre încrederea stupidă în autorităţi AICI.

11. Gene biologice moştenite

Părerea mea de ne-specialist în genetică este că bagajul nostru genetic suferă mici modificări de la o generaţie la alta. Adică dacă tu ai trăit biologic într-un anume fel, chestia aia se va înregistra cumva în ADN/gene/bagaj genetic şi vei da mai departe copiilor tăi o predispoziţie (vezi un exemplu în presă AICI). Dacă ai fost sedentar toată viaţa, chestia asta se va înregistra în bagajul genetic, iar viitorii tăi copii vor fi şi mai “plante de apartament” decât ai fost tu.

Eu am primit gene amestecate de viaţă la ţară+viaţă la semi-țară. Am trăit însă toată tinerețea mâncând porcării pline de chimicale – dulciuri și prostii din supermarket, și am trăit toată viaţa în poluarea din Bucureşti (cu excepția vacanțelor de vară când mă duceam la țară când eram mic). Potenţialul meu este puternic limitat din cauza poluării din București, din cauza apei de proastă calitate și a mâncării otravă din supermarket cu care am fost îndopat fără milă ca adolescent, iar genele mele probabil au fost deja afectate. Ce voi da mai departe va fi probabil un potenţial mai scăzut (pentru viaţă lungă şi sănătoasă) decât ce am primit eu de la părinții mei la naștere (dar poate, în următorii 10-20 de ani de viață trăiți într-un stil mai sănătos voi reuși să-mi „revigorez ADN-ul”, cine știe?)

În schimb, spre deosebire de generațiile de azi, care primesc gene din ce în ce mai proaste, bunicii noştri au primit gene de la părinţii şi bunicii lor, adică tot țărani, oameni care şi-au folosit în mod sănătos corpul biologic: l-au pus la lucru, l-au menţinut viu prin munca în gospodărie etc. Iată deci, un alt motiv pentru care bunicii noștri trăiau mai mult și mai sănătos – aveau bagaj genetic mai bun decât al nostru.

În plus, din păcate, selecţia naturală nu mai există în ziua de azi. Astăzi, nu indivizii cel mai bine adaptaţi la mediul înconjurător (cu gene biologice puternice) reuşesc să se înmulţească (aşa cum ar fi normal), ci cei care reuşesc să-şi obţină condiţiile pentru procreere în această junglă de capitalism sălbatic gestionat din umbră în care suntem ținuți. Adică dacă ai adăpost, suficienţi bani pentru atragerea partenerului și suficienți bani pentru creşterea copilului, gata, te poți înmulți. Adică inclusiv sedentarii graşi din parlament şi oamenii slabi morţi de îi bate vântu sau plini de boli se înmulţesc fără probleme dacă au bani. Ceea ce duce la o bază genetică şi mai alterată în România… După părerea mea, tinerii frumoși, sănătoși, puternici din punct de vedere biologic și DE BUNĂ CREDINȚĂ au cumva o datorie morală să ofere acestei țări niște copii „buni”.

Cu toate acestea, chiar dacă avem un potențial genetic semi-alterat, eu cred că noi, românii din prezent, încă avem potenţialul de a depăşi 100 de ani sănătoşi şi lucizi la minte. Ţine de noi CÂT NE INFORMĂM despre CUM să trăim lung şi sănătos (ce să mâncăm, ce stil de viaţă să avem etc) şi CÂT APLICĂM din ce aflăm că trebuie făcut…

Atunci când ne gândim la ce putem face pentru a fi mai sănătoşi, ne putem uita la modelul minunat al strămoşilor noştri ţărani şi putem încerca să aplicăm câte ceva din modul lor de viaţă. În condiţiile Sistemului de exploatare în care suntem ţinuţi pe post de sclavi muncitori moderni, viaţa într-o mini fermă familială ar trebui să fie un scop în viaţă pentru fiecare român.

Iată deci, că am aflat astăzi de ce trăiau mai mult şi mai sănătos strămoşii noştri, şi o să recapitulez aici: pentru că aveau o viaţă activă (nu sedentară), pentru că stăteau la soare multe ore pe zi, pentru că respirau un aer nepoluat, pentru că beau apă curată şi “hrănitoare”, pentru că îşi produceau singuri hrana şi mâncau hrană fără otravă modernă în ea (chimicale, E-uri, hormoni creştere, antibiotice, toxine de toate felurile etc), pentru că țineau posturile de peste an și își detoxifiau organismul în acest fel, pentru că nu băgau în ei chimicale într-o sumedenie de alte moduri (cosmetice, produse de curățenie, deodorante, parfumuri, paste de dinți, săpunuri, șampoane etc), pentru că nu se intoxicau cu plastic, pentru că nu erau bombardați cu radiații electromagnetice (TV, telefoane mobile, calculatoare, tablete, relee GSM, cuptor microunde etc), pentru că aveau o viaţă simplă, împlinită, fără stres, în armonie cu ceialalţi oameni, cu natura și cu Dumnezeu, pentru că nu erau intoxicaţi cu vaccinuri şi pastile şi pentru că aveau gene biologice mai bune decât noi.

De citit şi asta:

24 aug 2012: UN BĂTRÂN DIN BICAZ, EXEMPLU PENTRU TINERII FERMIERI – Pe ogor, la 91 de ani – “Nu mă lăs deloc să stau, că numa’ mă aflu beteag. Nu vreu să ptic la pat, că aş muri să nu mă pot mişca. Fac şi eu ce pot pe lângă casă, că de când îs mi-o fost drag lucrul şi agricultura şi nu m-am dat în lături atunci când o venit vorba de lucru. Şi anu’ ăsta m-am dus la sapă la vie, la mălai şi la cartofi. Am săpat bugăt, aşe, mai încetuc, şi apoi am venit acasă. Până mă aflu stăpân, nu mă lăs la boală şi la bătrâneţe. Când îi văd pă cei tineri că nu vreu a lucra, numa’ mor de ciudă. Nu-i înţeleg cum pot sta degeaba să aştepte să le dea oarecine mâncarea pă tavă”

Românii trăiau 200 de ani acum câteva secole

Lista comportamente daunatoare sanatatii fizice si psihice. Cum ne dam seama ca avem un stil de viata nesanatos. Lucruri concrete care ne afecteaza sanatatea.

Foto Viaţa la ţară:

Emilian, 9 iunie 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman. (last update – 21 aug 2014)