Interviu Miceal Ledwith 2014 si studiu Mark Pagel 2013 – istoria adevarata a limbilor europene si a limbii romane. Latina provine din limba română si nu invers. Oamenii sunt buni si dezvoltarea are loc prin cooperare (edu)

Cristian Mureșanu (realizator pe TVR Cluj al emisiunii Știință și cunoaștere) a luat un nou interviu fostului consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, Miceal Ledwith, (primul interviu dec 2012 AICI), în care vorbește mai detaliat despre limbile latine și originile lor, despre adevărul istoric al limbii române și al poporului român. Limba latina provine din limba română arhaică, la fel ca și celelalte limbi europene. Spațiul geografic al României + nordul Bulgariei reprezintă originea limbilor și culturii europene. Miceal Ledwith vorbește și despre un studiu din 2013 făcut de Mark Pagel de la Universitatea Reading din Londra, care a analizat limba proto-indo-europeană și a descoperit cuvinte comune în diferite familii europene de limbi. Detalii despre o parte din adevărul istoric al poporului român în continuare:

INTERVIU Miceal Ledwith 2014

(partea despre istoria limbii române începe de la min 44:30):

……………………………………………………

Câteva pasaje din ce spune Miceal Ledwith interviu (găsit AICI la semnalarea unui cititor):

Spaniola seamănă cu latina mai bine decât italiana.

Limba română este și ea grupată în categoria ”limbilor latine”, dar, de-a lungul vieții mele, prin munca pe care am făcut-o am ajuns să înțeleg că nu limba română este o limbă latină, ci româna veche este limba din care provine latina.

Învingătorii sunt cei care scriu istoria.

În 2013 am fost plăcut surprins de apariția unui studiu foarte important, făcut de profesorul Mark Pagel de la Universitatea Reading, Londra, care a studiat originile limbii Proto-Indo-Europeană – limbă ce stă la baza tuturor limbilor de pe Pământ, nu doar a celor europene. Au reușit să localizeze centrul orginii în spațiul în care calota glaciară (din ultima eră glaciară) nu a ajuns (nu a coborât suficient de mult) și anume în spațiul pe care se află astăzi România și nordul Bulgariei. De acolo s-a răspândit limba PIE o dată cu retragerea gheții.

Majoritatea limbilor din emisfera Nordică au provenit din actualele teritorii ale României și Bulgariei. Deci practic toate limbile, nu doar latina, au provenit din această zonă.

Existența atâtor limbi pe pământ este datorată pronunției greșite/inexacte a cuvintelor – răspândite greșit din generație în generație – așa au apărut alte limbi.

Nu vreau ca românii să devină îngâmfați, dar când am spus că România e la originea limbilor europene, m-am referit și la faptul că este la baza culturii europene.

Acum 15.000 de ani majoritatea oamenilor de pe Pământ vorbeau aceeași limbă. Acum sunt aproximativ 60 de limbi doar în Europa. Deși suntem tentați să credem că limbile apar/se diferențiază când oamenii se depărtează de teritoriul originar si formează alte grupuri/comunități, pe alte teritorii, în realitate se pare că situația stă invers: dacă oamenii sunt mai condensați într-un singur teritoriu, șansele să apară noi limbi sunt mai mari, pentru prezervarea propriei identități/culturi/cunoștințe. Un exemplu este Insula Papua Noua Guinee, unde există în prezent peste 100 de limbi diferite.

Toate limbile de azi au pornit din România și Bulgaria.

Limba care a migrat din Blacani spre SUD-EST și apoi spre VESTUL Europei este precursoarea limbii române.

TOATE limbile europene au pornit din româna străveche.

CULTURA a pornit tot de pe teritoriul României și Bulgariei

Atât limba cât și cultura v-au fost furate.

Nicio cultură a lumii nu a spus vreodată adevărata istorie a lumii.

Româna este în mod greșit numită limbă latină, ar trebui să fie invers, latina, italiana, spaniola sunt limbi românești. Sunt sigur că acest lucru va fi recunoscut foarte curând.

Și cultura provine tot din spațiul României și Bulgariei. Dacă ne uităm la perioada regilor daci, acolo exista o cultură foarte evoluată ce a fost pur și simplu jefuită de alții. Deci nu numai limba a fost furată, ci și cultura.

Intreaga cultura a Europei și toate culturile din Evul Mediu provin de pe teritoriul actual al României și nordul Bulgariei. Această zonă este strămoșul culturilor care s-au răspândit și au dominat lumea în ultimii 500 de ani.

………………………………………………………………..

INFORMAȚII MARK PAGEL

(despre al cărui studiu a vorbit Miceal Ledwith în interviu)

Informații de la biologul Mark Pagel și studii științifice care contravin ideii ca oamenii sunt răi în mod nativ și care susțin ideea de cooperare, colaborare, viața în comunitate, împărțirea resurselor, împărțirea aceluiași spațiu cu persoane neînrudite, altruism etc:

Pasaje din interviul cu Mark Pagel, profesor pe evoluție biologică de la Universitatea Reading din Londra, despre cartea lui – Wired for Culture:

http://blogs.spectator.co.uk/books/2012/03/interview-mark-pagel-and-the-origin-of-the-species/

(Cei prea religioși să nu ignore videoclipul postat mai jos sau celelalte materiale legate de Mark Pagel doar pentru că vorbește de evoluționism, ci să pună preț pe ideea de bază – cooperarea, colaborarea între oameni, comunicarea, împărțirea resurselor, faptul că ne bazăm pe ideile celorlalți și că în felul ăsta se dezvoltă societatea umană etc.)

Social structures and culture are vital components in human evolution. Human beings are altruistic, helpful, and cooperative in ways that other mammals are not. Pagel says our facility for culture is the key to our success as a species. Without a propensity for culture, the traits that make us stand above other mammals — in Darwinian terms — such as: consciousness, language and intelligence, would not exist.  (…) Religions have been beneficial to humanity.

Humans invented this new kind of evolution called ideas evolution, which we pass from one generation to the next. It is held in our minds, rather than just in our genes. That is why humans have spread out around the world, conquering its many environments, adapting in ways that other animals haven’t been able to.

Our ability to occupy the world is down to our cultural evolution, not down to our genes.

The kind of altruism that I’m talking about is one only humans are capable of. No other animal does this. We’ve evolved with psychology, and the social behaviours that allowed us to cooperate with people we are not related to.

Living in large societies, there has been strong selection against anti-social behaviour. So if you live in a large society, and you are prone to violence, you are quickly going to be weeded out of that population.

How we have evolved is by cooperating, as a way of advancing our tribal societies.

Religious memes have helped us as tribal societies to survive and prosper.

The nature of our intelligence has been one of entire groups of people pooling and sharing their ideas.

One can go through life today without any understanding of the world you live in. Most of the things we need to survive are provided for you. Compare that to living 5,000 years ago. Then you had to know what food to eat, or what the predators were like. Modern societies reward us in our docility.

There is reason to believe that most of our decisions — the ones that we think we make — have been taken at a subconscious level, before they pop into our consciousness. I’m not saying that you don’t exist, you certainly do, but the “I” is a far more complicated thing than we ever imagined.

We have a psychology, or social behaviours that allows us to get along with people we’re not related to.

………………………………………………………

Studiu Mark Pagel mai 2013 

(despre originea limbilor si cuvinte arhaice care s-au păstrat până azi)

Despre studiu în presă:

http://www.theguardian.com/science/2013/may/06/european-asian-language-tongue-superfamily

“Everybody in Eurasia can trace their linguistic ancestry back to a group, or groups, of people living around 15,000 years ago, probably in southern Europe, as the ice sheets were retreating,” said Mark Pagel, an evolutionary biologist at Reading University.

Writing in Proceedings of the National Academy of Sciences, the authors list 23 words found in at least four of the proposed Eurasiatic languages. Most of the words are frequently used ones, such as the pronouns for “I” and “we”, and the nouns, “man” and “mother”. But the survival of other terms was more baffling. The verb “to spit”, and the nouns “bark” and “worm” all had lengthy histories.

“Bark was really important to early people,” said Pagel. “They used it as insulation, to start fires, and they made fibres from it. But I couldn’t say I expected “to spit” to be there. I have no idea why. I have to throw my hands up.”

Only a handful of verbs appear on the list, but Pagel points out “to give”, which appeared in similar form in five of the Eurasiatic languages. “This is what marks out human society, this hyper-co-operation that we do,” he said.

………………………..

http://www.washingtonpost.com/national/health-science/linguists-identify-15000-year-old-ultraconserved-words/2013/05/06/a02e3a14-b427-11e2-9a98-4be1688d7d84_story.html

As a group, the ultraconserved words give a hint of what has been important to people over the millennia. “I was really delighted to see ‘to give’ there,” Pagel said. “Human society is characterized by a degree of cooperation and reciprocity that you simply don’t see in any other animal. Verbs tend to change fairly quickly, but that one hasn’t.”

…………………………..

Cuvintele (unele audio) aici:

http://www.washingtonpost.com/wp-srv/special/national/words-that-last/

Și în studiul oficial aici: http://www.pnas.org/content/110/21/8471/T1.expansion.html

…………………………..

STUDIUL FULL AICI:

Ultraconserved words point to deep language ancestry across Eurasia

http://www.pnas.org/content/110/21/8471.abstract

The existence of a set of such highly conserved words among seven language families of Eurasia postulated to form a linguistic superfamily that evolved from a common ancestor around 15,000 y ago. (…) Ssome frequently used words have been retained in related forms since the end of the last ice age.

If the Eurasiatic superfamily is around 15-ky old, then traces of the sounds from a predictable subset of words have remained associated with their particular meanings independently in separate branches of this superfamily since the end of the last ice age. This finding is all of the more surprising given that words are culturally transmitted replicators (27), passed many thousands of times from speaker to speaker every generation, and subject to the potentially corrupting influences of competing words, borrowings, and sound production errors.

By controlling for the likelihood of chance sound associations, these analyses give us confidence that words such as “thou,” “I,” “who,” “not,” “that,” “to give,” and “we” are probably ancient, being cognate among four or more language families. A few words, including “bark,” are infrequently used today but nevertheless appear conserved.

Noutățile legate de Mark Pagel aici: http://www.evolution.reading.ac.uk/

…………………………………

Conferinta VIDEO Mark Pagel via TED (2011):

http://www.ted.com/talks/mark_pagel_how_language_transformed_humanity

Language is a piece of “social technology” that allowed early human tribes to access a powerful new tool: cooperation.

Fiecare dintre voi dețineți cea mai puternică, periculoasă și subversivă trăsătură pe care selecția naturală a creat-o. Este un fel de tehnologie neuro-auditivă care schimbă conexiunile din mintea celorlalți. Desigur, vorbesc despre limbaj pentru că vă permite să sădiți un gând din mintea voastră direct în mintea altei persoane, iar ea poate încerca să-ți facă același lucru, și niciunul dintre voi nu trebuie să recurgă la chirurgie pentru asta. Când vorbești, folosești, de fapt, un fel de telemetrie care nu este foarte diferită de telecomanda unui televizor. Pe când telecomanda funcționează pe impulsuri de lumină infraroșie, limbajul se bazează pe impulsuri discrete de sunete.

0:59

Și tot așa cum folosiți telecomanda pentru a modifica setările interne ale televizorului, în funcție de dispoziția dvs. tot așa vă folosiți de limbaj pentru a modifica setările din creierul altei persoane în funcție de interesele voastre. Genele vorbesc prin limbaj pentru a obține ce doresc. Imaginați-vă cât de mirat este un bebeluș când descoperă că dacă pronunță pur și simplu un sunet, poate face ca obiectele să se miște prin cameră ca prin magie, și poate chiar să vină în gura lui.

1:29

Puterea subversivă a limbajului a fost recunoscută de-a lungul anilor de cenzură; nu puteai citi anumite cărți, nu puteai folosi anumite fraze, nu puteai rosti anumite cuvinte. De fapt, povestea Turnului Babel din Biblie este o fabulă și un avertisment despre puterea limbajului. Ea spune că primii oameni aveau convingerea că dacă foloseau limbajul pentru a lucra împreună puteau construi un turn care să îi ducă până la cer. Dumnezeu, mâniat de această încercare de uzurpare a puterii Lui, a distrus turnul și pentru a se asigura că nu va mai fi niciodată reconstruit – i-a despărțit pe oameni făcându-i să vorbească limbi diferite – i-a zăpăcit prin acest lucru. Și astfel ajungem la minunata ironie că limbile pe care le vorbim există pentru a ne împiedica să comunicăm. Chiar și azi, știm că există cuvinte pe care nu le putem folosi, fraze pe care nu le putem rosti, pentru că dacă facem asta s-ar putea să fim pedepsiți, închiși sau chiar uciși. Și totul pentru niște sunete care ies din gura noastră.

2:33

Agitația creată în jurul limbajului ne spune că este vorba despre ceva important. Cum și de ce a apărut limbajul și de ce este caracteristic doar speciei noastre? Este puțin surprinzător dar pentru a răspunde la această întrebare trebuie să analizăm ce rol au uneltele pentru cimpanzei. Cimpanzeii folosesc unelte și considerăm că asta arată că sunt inteligenți. Dar dacă ar fi cu adevărat inteligenți de ce folosesc un băț să extragă termite din pământ și nu o lopată? Și dacă ar fi cu adevărat inteligenți, de ce sparg nucile folosind pietre? De ce nu se duc la magazin și cumpără o pungă de nuci pe care altcineva le-a spart pentru ei? De ce nu? Adică, noi așa facem.

3:19

Cimpanzeii nu fac asta pentru că ei nu posedă ceea ce psihologii și antropologii numesc „învățare socială”. Se pare că ei nu au capacitatea să învețe de la alții copiind sau imitând acțiunile lor sau, pur și simplu, privind ce fac ei. Prin urmare, ei nu pot îmbunătăți ideile altora și nu pot învăța din greșelile altora – nu pot beneficia de experiența celorlalți. De aceea continuă să facă același lucru iar și iar și iar. Dacă am pleca de pe Pământ și ne-am întoarce peste un milion de ani, cimpanzeii ar face aceleași lucruri, ar folosi aceleași bețe pentru a prinde termite și aceleași pietre pentru a sparge nuci.

3:58

Poate că această afirmație pare arogantă, chiar exagerată. Dar cum știm asta? Pentru că strămoșii noștri, Homo Erectus, s-au comportat la fel. Aceste primate care mergeau vertical au evoluat în savana africană cu circa 2 milioane de ani în urmă și au făcut aceste splendide topoare din piatră pe care le puteți ține ușor în mână. Dar dacă analizăm fosilele vedem că au făcut același topor din piatră iar și iar și iar vreme de un milion de ani. Fosilele găsite arată acest lucru. Dacă estimăm cam cât a trăit Homo Erectus, cât timp a existat generația lui, ar fi cam 40.000 de generații de părinți și urmași, și alți indivizi, care s-au perindat, dar toporul de piatră nu s-a schimbat. Nici nu știm sigur dacă cele mai apropiate rude genetice ale noastre, neandertalienii, posedau învățarea socială. Desigur, uneltele lor erau mai bune decât cele ale lui Homo Erectus, dar nici ei nu s-au schimbat mult în cei circa 300.000 de ani în care această specie, neandertalienii, au trăit în Eurasia.

4:59

Acest lucru ne arată că, în ciuda zicalei „maimuța vede, maimuța face”, celelalte animale, chiar nu pot face asta, cel puțin, nu de manieră extinsă. Chiar și această fotografie pare a fi „aranjată” – parcă ar proveni de la circul Barnum & Bailey.

5:21

Spre deosebire de alții, noi putem să învățăm. Putem să învățăm privindu-i pe alții și imitând ceea ce fac ei. Apoi putem alege cea mai bună variantă, dintr-o serie de opțiuni. Putem beneficia de ideile altora. Putem construi pe ce au făcut ei. Prin urmare, ideile noastre se înmulțesc și tehnologia noastră se îmbunătățește. Această adaptare culturală cumulativă, așa cum o numesc antropologii, această acumulare de idei a creat tot ce există în jurul vostru, în viața voastră agitată de zi cu zi. Lumea s-a schimbat enorm față de cum arăta cu 1000 sau 2000 de ani în urmă datorită adaptării culturale cumulative. Scaunele pe care stați, reflectoarele din sală, microfonul meu, iPad-urile și iPod-urile voastre, toate sunt rezultatul adaptării culturale cumulative.

6:20

Pentru mulți, adaptarea culturală cumulativă sau învățarea socială s-a terminat, povestea s-a sfârșit. Specia noastră poate crea lucruri, de aceea am progresat mai mult decât oricare altă specie. Putem crea lucrurile necesare vieții – așa cum am spus, tot ce ne înconjoară. Dar, de fapt, s-a dovedit că în urmă cu circa 200.000 de ani, când specia noastră a apărut prima dată și a dezvoltat învățarea socială, acela a fost punctul de început al poveștii noastre, nu sfârșitul ei. Învățarea socială, a adus o dilemă socială și evolutivă, iar rezolvarea ei, și nu exagerez, poate decide nu numai evoluția psihologiei noastre, ci și viitorul întregii lumi. Și cel mai important lucru, ne va spune de ce am creat limbajul.

7:15

Acea dilemă a apărut pentru că se pare că învățarea socială este un „furt vizual”. Dacă învăț, uitându-mă la tine, îți fur cele mai bune idei, și pot trage foloase de pe urma strădaniei tale fără să fie nevoie să investesc timp și energie, cum ai făcut tu, pentru a dezvolta acele idei. Dacă mă uit la ce momeală folosești tu pentru pești, sau privesc cum îți cioplești toporul din piatră ca să-l îmbunătățești, sau dacă te spionez să văd unde îți ții ciupercile, atunci pot să mă folosesc de cunoștințele și abilitățile tale și poate chiar voi prinde acel pește înaintea ta. Învățarea socială chiar este un furt vizual. Și orice specie care o posedă s-ar gândi să-și ascundă cele mai bune idei ca să nu le fure altcineva.

8:02

Cu circa 200.000 de ani în urmă, specia noastră s-a confruntat cu această criză. Aveam doar două opțiuni pentru a reacționa în fața conflictelor declanșate de furtul vizual. Una dintre ele presupunea să ne retragem în familii mici. Atunci, doar rudele noastre ar beneficia de ideile și cunoștințele noastre. Dacă am fi ales acea variantă acum 200.000 de ani, probabil că azi am trăi cum trăiau neandertalienii când au venit prima dată în Europa, acum 40.000 de ani. Asta pentru că în grupurile mici există puține idei, progresul este limitat. Și grupurile mici sunt mai predispuse la accidente. Dacă am fi ales acea variantă, drumul nostru evolutiv s-ar fi îndreptat către pădure – și ar fi fost unul scurt.

 8:53

Cealaltă variantă presupunea să dezvoltăm sisteme de comunicare care să ne permită să ne împărtășim ideile și să cooperăm cu ceilalți. Prin alegerea acestei variante, s-ar fi creat un rezervor mai mare de cunoștințe și experiență care ar fi putut fi folosit de toți indivizii și care ar fi fost mult mai mare decât orice alt rezervor creat de o singură familie sau individ. Și am ales a doua variantă, iar rezultatul este limbajul.

9:24

Limbajul a fost creat pentru a rezolva criza furtului vizual. Limbajul este o tehnologie socială menită a crește avantajele cooperării – pentru a încheia acorduri, înțelegeri și pentru a ne coordona activitățile. Puteți vedea că pentru o societate avansată care începuse să dezvolte limbajul, lipsa acestuia ar face ca societatea să fie ca o pasăre fără aripi. Așa cum aripile îi permit unei păsări să se folosească de aer, tot așa limbajul le-a permis oamenilor să se folosească de cooperare. Și credem că asta vine de la sine pentru că suntem o specie care se simte bine folosind limbajul.

10:03

Dar trebuie să vă dați seama că și cele mai simple acțiuni de schimb la care luăm parte depind complet de limbaj. Pentru a vedea de ce, gândiți-vă la două situații din trecutul nostru evolutiv. Să presupunem că știi foarte bine să faci vârfuri de săgeți dar nu știi deloc să faci tije de săgeți și să le atașezi aripioare. Doi oameni pe care îi cunoști se pricep să facă tije de săgeți, dar habar nu au să facă vârfuri. Uite ce faci – unul dintre acei oameni nu știe să vorbească bine. Să zicem că celălalt are abilități lingvistice bune.

10:38

Într-o zi iei niște vârfuri de săgeți și te duci la cel care nu poate să vorbească foarte bine, și pui vârfurile de săgeți la picioarele lui, sperând că va înțelege că vrei să dai la schimb vârfuri de săgeți pentru săgeți terminate. El se uită la grămada de vârfuri, crede că sunt un dar, le ridică, zâmbește și pleacă. Acum te ții după el gesticulând. Se iscă o ceartă și te înjunghie cu unul dintre vârfurile tale de săgeată. Acum să reconstituim scena, dar de data asta te duci către cel care vorbește. Pui vârfurile de săgeți jos și spui: „Vreau să îți dau la schimb vârfuri de săgeți pentru săgeți terminate. Facem jumi-juma.” Celălalt spune: „În regulă. Mi se pare corect. Așa vom face.” Afacerea este încheiată.

11:18

De îndată ce ne-am însușit limbajul, ne putem combina ideile și putem coopera pentru a evolua așa cum nu am fi putut să o facem înainte. De aceea specia noastră a înflorit în lumea întreagă, în timp ce restul animalelor stau în cuști la zoo, chinuindu-se. De aceea construim navete spațiale și catedrale, în timp ce restul lumii se folosește de bețe ca să scoată termite din pământ. Dacă această viziune asupra limbajului și a importanței sale rezolvă criza furtului vizual, atunci orice specie care învață să vorbească ar trebui să trăiască o explozie de creativitate și prosperitate. Iar dovezile arheologice atestă acest lucru.

11:59

Dacă ne uităm la strămoșii noștri, neandertalienii și Homo Erectus, strămoșii noștri direcți, ei trăiesc în regiuni restrânse ale lumii. Însă când specia noastră a apărut acum 200.000 de ani, la scurt timp după aceea am părăsit rapid Africa și ne-am răspândit în toată lumea, ocupând aproape toate habitatele de pe Pământ. Habitatul altor specii este limitat la regiunile la care genele lor s-au adaptat, însă datorită învățării sociale și limbajului, noi am transformat mediul în funcție de nevoile noastre. Astfel am prosperat într-un mod nemaiîntâlnit la alte animale. Limbajul este într-adevăr cea mai importantă trăsătură pe care o avem. Este cea mai valoroasă trăsătură, pe care selecția naturală a creat-o pentru ca noi să folosim pământul și resursele pentru a ne înmulți.

12:53

Limbajul chiar este vocea genelor noastre. După ce ne-am însușit limbajul, am făcut ceva surprinzător, chiar bizar. Pe când ne răspândeam pe Pământ, am creat mii de limbi diferite. În prezent, pe Pământ se vorbesc circa 7 sau 8000 de limbi diferite. S-ar putea să spuneți că este firesc. Pe măsură ce mergem în alte părți, este firesc ca limbile să evolueze diferit. Însă misterul și ironia este că cea mai mare densitate de limbi diferite de pe Pământ se află acolo unde există o densitate ridicată a populației.

13:27

Dacă mergem pe insula Papua Noua Guinee, vom găsi circa 800 până la 1000 de limbi distincte, limbi diferite, vorbite doar pe acea insulă. Acolo există locuri unde poți să dai de o altă limbă la fiecare 3 sau 5 km. Pe cât de surprinzător pare, am întâlnit odată un locuitor din Papua și l-am întrebat dacă este adevărat. Și mi-a spus: „Oh, nu. Distanțele sunt mult mai mici.” Și este adevărat; există locuri pe insula aceea unde poți să dai de o altă limbă într-un spațiu sub 1.5 km. Și asta este valabil și pentru câteva insule îndepărtate din ocean.

14:03

Se pare că nu ne folosim de limbaj doar pentru a coopera, ci să delimităm grupurile care cooperează și să creăm o identitate pentru fiecare și, poate, să ne apărăm astfel cunoștințele și abilitățile pentru ca străinii să nu tragă cu urechea. Și știm asta pentru că atunci când studiem diferite familii de limbi și le asociem cu propria lor cultură, vedem că existența a diferite limbi încetinește schimbul de idei dintre grupuri. Schimbul de tehnologii se încetinește. La fel de întâmplă și cu genele. Nu pot să vorbesc în numele vostru, dar se pare că nu facem sex cu oamenii cu care nu putem să comunicăm. (Râsete) Trebuie să rezolvăm asta în ciuda dovezilor pe care le-am văzut, cum că am avea niște cochetării genetice dezagreabile cu neandertalienii și denisovanii.

14:54

(Râsete)

14:56

Această tendință pe care o avem, această tendință aparent firească de a ne izola, de a sta departe de ceilalți se află în conflict cu lumea modernă. Această imagine remarcabilă nu este o hartă a lumii. Este o hartă cu linkurile de prietenie de pe Facebook. Și când unești acele linkuri de prietenie în funcție de latitudine și longitudine, obții o hartă a lumii la propriu. Lumea noastră modernă comunică cu ea însăși și cu ceilalți mai mult decât a făcut-o oricând în trecut. Acea comunicare, acea conectivitate globală, globalizarea aduce acum o povară. Pentru că aceste limbi diferite creează o barieră, așa cum am văzut, în fața transferului de bunuri și idei, tehnologii și cunoștințe. Ele pun o barieră în fața cooperării.

15:48

Și acest lucru se vede cel mai bine în Uniunea Europeană, unde 27 de state membre vorbesc 23 de limbi diferite. Uniunea Europeană cheltuie peste un miliard de euro anual pentru traducerile făcute în cele 23 de limbi oficiale. Altfel spus, doar pentru traduceri se cheltuie 1.45 miliarde de dolari. Gândiți-vă cât de absurd este! Dacă 27 de persoane din cele 27 de state membre stau în jurul mesei, vorbind 23 de limbi, un calcul simplu îți va spune că ai nevoie de o armată de 253 de traducători pentru a acoperi toate perechile de limbi. Uniunea Europeană are circa 2500 de traducători angajați permanent. Și numai în 2007 – și, sigur, există date mai recente – circa 1.3 milioane de pagini au fost traduse doar în engleză.

16:49

Dacă limbajul este într-adevăr soluția pentru criza furtului vizual, dacă limbajul este într-adevăr canalul prin care cooperăm, tehnologia pe care specia noastră a creat-o pentru a ușura schimbul de idei, atunci, în lumea de azi ne aflăm în fața unei dileme. Întrebarea este dacă în această lume modernă, globalizată ne putem într-adevăr permite să avem toate aceste limbi diferite.

17:17

Să explic altfel: în natură nu există situații în care coexistă trăsături echivalente funcțional. Una dintre ele o elimină pe cealaltă. Și vedem asta în marșul de neoprit către standardizare. Există numeroase modalități de a măsura lucrurile – le cântărim, le măsurăm lungimea – dar sistemul metric câștigă teren. Există multe modalități de a măsura timpul, dar un sistem bizar bazat pe numărul 60, divizat în ore, minute și secunde aproape că este universal. Există multe modalități de a crea CD-uri sau DVD-uri, dar și acelea sunt supuse standardizării. Cred că puteți găsi multe alte exemple în viața cotidiană.

18:02

În această lume modernă, ne confruntăm cu o dilemă. Este dilema cu care se confruntă acest chinez a cărui limbă are mai mulți vorbitori decât oricare altă limbă și, totuși, el stă la tablă și traduce propoziții din chineză în engleză. Acest lucru face să ne gândim la ideea că, într-o lume în care vrem să promovăm cooperarea și schimburile, într-o lume care s-ar putea să depindă mai mult ca oricând de cooperare pentru a-și păstra și ridica nivelul de prosperitate, acțiunile lui ne sugerează că s-ar putea, inevitabil, să ne confruntăm cu ideea că destinul nostru este să devenim o singură lume care vorbește o singură limbă.

18:51

Mulțumesc!

…………………………………

VIDEO Mark Pagel – Breaking the Wall of Collective Stupidity:

Mark Pagel builds statistical models to examine the evolution of our “cultural DNA”, an approach which might provide answers to this question. As he argues in his book “Wired for Culture: The Natural History of Human Cooperation”, our culture has surpassed genes in determining who we are and how we live. Human language is the most evident testament to the uniqueness of our social learning capability among all the living species — it establishes long lasting patterns just like our genes. In the age of Internet and social media, when for the first time in history the size of our social group is basically limitless, how is social learning, and hence the evolution of human nature, changing? Mark Pagel predicts that in the near future the already rare quality of innovation and creative leadership will become even scarcer. In an era when social networks connect a global community, less and less of us will pay the cost of innovating, and will rather copy someone else’s ideas. Will the internet take us to the biggest creative slowdown in history?

El subliniază în videoclip și problema că îi lăsăm pe alții (gen google) să gândească în locul nostru. Docilitatea și obediența sunt probleme. ”Pentru a ne dezvolta și mai mult la nivel global trebuie să cooperăm mai mult în afara granițelor/barierelor tradiționale”.

………………………………………………….

Mark Pagel despre originea limbilor europene aici: http://www.amazon.co.uk/Wired-Culture-Natural-History-Cooperation/dp/1846140153

………………………..

Emilian, 5 martie 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.