Probleme de comunicare – despre generalizari, jigniri, acuze. Cum sa nu faci generalizari si cum sa jignesti in mod corect. Comunicarea intre oameni transmitatori si receptori (edu)

comunicare creier  om oameni despre generalizare jigniri acuze. Cum sa nu faci generalizari si cum sa jignesti in mod corect Probleme de comunicare intre oameni transmitatori si receptori ceicunoiTitlul pe care l-am pus acestui material îmi aduce aminte de o postare de pe diacritica.wordpress.com (recomand) despre cum Să înjurăm corect :) Ideea e că mulți oameni, inclusiv eu pe acest blog, folosim un vocabular la care mulți alți oameni ar putea reacționa (și reacționează) cu acuze de genul ”ai greșit, ai făcut o generalizare!” SAU ”m-ai jignit!” / ”m-ai acuzat pe nedrept!” / ”ai făcut jigniri nejustificat” etc. De aceea, am simțit nevoia să fac niște precizări, să detaliez niște probleme de comunicare între oameni.

UPDATE: Atenție: în urma citirii informațiilor de mai jos  -> a nu se interpreta că TOATE generalizările și TOATE jignirile sunt OK! Depinde de la caz la caz, de context, de argumentele aduse să susțină ceea ce zici etc. Ideal este până la urmă să folosiți ”varianta lungă” (veți înțelege ce înseamnă asta după ce veți citi textul de mai jos). Scopul acestui text este ca oamenii să înțeleagă că oamenii de regulă nu fac generalizări din răutate și nici jigniri legate de persoana respectivă, ca om, ca întreg, ci mai degrabă legate de ACȚIUNILE acelei persoane.

Despre GENERALIZĂRI:

Problemele pleacă de la exprimările de tipul ”românii sunt proști” / ”țiganii sunt hoți” / ”evreii conduc lumea” / ”americanii sunt grași” / ”maneliștii sunt proști” / ”ăia cu VW Golf sunt maneliști” etc etc etc etc, expresii pe care FOARTE MULȚI DINTRE NOI LE FOLOSIM (nu exact alea!) și care sunt GREȘIT interpretate de interlocutori/receptorii informației. Și nu zic că e rău să vorbim/comunicăm așa, (așa vorbesc oamenii pentru că e mai rapid, e mai ușor), ci subliniez că din astfel de exprimări pleacă certuri/neînțelegeri/acuze reciproce etc și se pierd timp și energie aiurea. Adio dezbatere constructivă/utilă/relevantă.

Care e mai exact problema de comunicare:

Un emițător de informație (transmițătorul) (adică un autor de text / blogger / om de pe stradă / prieten / coleg / rudă / prezentator de știri care SPUNE/SCRIE ceva etc) vrea să spună, de exemplu, că foarte mulți români sunt inconștienți privind propria sănătate. Lăsăm la o parte oamenii puși (/folosiți fără să știe) să manipuleze publicul creând o impresie că poporul român este ceva rău de tot (de exemplu mass media centrală). Ne oprim cu discuția la oamenii fără intenții/interese ascunse.

Atunci când cineva vrea să spună că foarte mulți români sunt inconștienți (ca exemplu), lui/ei îi va fi MULT MAI UȘOR, rapid, facil să zică ”românii sunt inconștienți”, decât să-și lungească exprimarea folosind ceva de genul ”foarte mulți români sunt inconștienți” sau ”o parte dintre români sunt inconștienți” sau ”mulți români sunt inconștienți”. Oamenii folosesc expresii de genul ”românii sunt….” , ”tiganii sunt….” etc PENTRU CĂ E MULT MAI UȘOR ȘI RAPID SĂ TE EXPRIMI AȘA, NU PENTRU CĂ SUNT EI RĂI ȘI FAC GENERALIZĂRI/DISCRIMINĂRI RASIALE sau vor să JIGNEASCĂ POPOARE ÎNTREGI sau etc. E pur și simplu o chestie de facilitate, de rapiditate în exprimare! Noi spunem ”românii sunt…” pentru că ne e mai ușor, dar de fapt ne referim la faptul că FOARTE MULȚI dintre români…. sau MULȚI dintre români…. sau O PARTE IMPORTANTĂ dintre români….. Înțelegeți? NIMENI nu are vreodată impresia că TOȚI românii ar fi nu știu cum sau TOȚI țiganii nu știu cum. Oricine are un milimetru cub de creier ÎNȚELEGE că nu e vorba de TOȚI, doar că nu mai stă, din facilitate, ușurință în vorbire, să spună/să se exprime pe lung, de genul ”un procent important din….” sau ”o parte din….” sau ”un anumit procent, semnificativ, ce trebuie luat in considerare, din populația de români din această țară este reprezentat de oameni care sunt …..”. Înțelegeți? E chestie de ușurință în vorbire, rapiditate. Am repetat de o mie de ori, da, știu.

Problema apare prin faptul că RECEPTORUL (cel care primește/ascultă informația) INTERPRETEAZĂ/ÎNȚELEGE DIFERIT față de transmițător, ÎN SENSUL STRICT: receptorul când aude ”românii sunt…” traduce în creier ”aha, deci a zis că TOȚI românii sunt nu știu cum” și începe și se atacă în loc să realizeze că transmițătorul se referea de fapt la ”FOARTE MULȚI…” / ”MULȚI…” sau ”O PARTE DIN…” etc.

Din această cauză am primit și eu comentarii negative la textul Greșelile părinților, de la părinți care s-au atacat că… de ce și cum am putut să-mi permit să scriu în titlu ”Părinții români sunt prost educați și inconștienți”. Bineînțeles că NU MĂ REFEREAM LA TOȚI! :) Dar… înțeleg că oamenii interpretează treburile aCEstea ca pe o generalizare, motiv pentru care – concluziile de mai jos:

Concluzii GENERALIZĂRI: 

1. Oamenii (transmițătorii de informație) vorbesc cu expresii de genul ”românii sunt…”, ”țiganii sunt…” pentru că e mai ușor de glăsuit treaba asta rapidă și scurtă decât folosirea unei expresii mai lungi. NIMENI dintre cei care spun lucrurile aCEstea NU SE REFERĂ LA TOȚI / LA TOATĂ POPULAȚIA / LA UN POPOR ÎNTREG, ci la o anumită parte din populație (de obicei o parte mare/o majoritate). NIMENI NU FACE (sau nu vrea să facă) DISCRIMINARE sau ceva de genul ăsta prin astfel de expresii. NIMENI NU E RĂU doar prin faptul că folosește acest tip de exprimare care vine în mod normal, firesc, în timpul glăsuirii (excepție sunt cei plătiți/puși/folosiți cu diferite scopuri mârșave în mass media centrală).

2. Oamenii (receptorii informației) NU sunt în stare să înțeleagă chestiile de mai sus decât în urma unui proces de educare continuă de la grădiniță în sus. DECI APROAPE NICIO ȘANSĂ, mai ales pentru adulții de azi. Motiv pentru care, trebuie ca transmițătorii să-și modifice limbajul pentru ca astfel de probleme/neînțelegeri/contre/dezbateri nonsensice SĂ NU MAI APARĂ. Eu unul, ca transmițător de informație pe acest blog, nu voi modifica titlul de la textul Greșelile părinților și nici nu garantez că pe viitor nu voi mai folosi deloc aceste expresii rapide/facile. :) (așa sunt eu mai rebel, ce vreți?) Voi face în schimb trimitere către acest text celor care vor spune că am generalizat/discriminat nu știu ce popoare/rase/grupuri de oameni în textele viitoare, dacă va fi cazul. Am început însă să fiu mai atent, tot de dragul RECEPTORILOR, la micile greșeli gramaticale de care nu mă interesa, tot din grabă/rapiditate/ușurință în scriere. Vezi de exemplu ”acestea” în loc de mult mai rapidul ”astea” (când ai multe de făcut contează chiar și alea 2 litere…).

…………………………………………………………

Despre JIGNIRI:

În același registru al informației TRANSMISĂ de la un om și RECEPTATĂ de alt om se găsesc și JIGNIRILE.

Unii dintre noi simt nevoia să atribuie anumite adjective anumitor oameni în anumite situații. Dacă adjectivele aCElea sunt ”de rău” exprimarea transmițătorului va fi interpretată ca JIGNIRE. ”M-ai jignit!”. Eu unul mă aflu printre cei care fac astfel de ”jigniri”. Ba chiar nu mă satur niciodată să le spun politicienilor corupți că sunt niște CRIMINALI. De ce? Pentru că asta cred din toată ființa mea că sunt și asta vreau să transmit într-un mod cât mai rapid. Corupția înseamnă MOARTE. LA PROPRIU! Dar…citiți despre asta în alte texte, de exemplu AICI. De asemenea, dicționarul DEX ne oferă cuvinte simple (idiot, prost, imbecil, cretin etc) pentru a exprima, într-un singur cuvânt, o ditamai chestia. Asta ca să putem comunica mai ușor. Deci nu trebui să ne ferim de a folosi anumite cuvinte din limba română doar pentru că sunt catalogate ca ”jigniri” sau pentru că cei cărora le adresăm s-ar simți prost. CONTEAZĂ ÎNSĂ SĂ NU ABUZĂM și să jignim ”corect”, adică să catalogăm niște oameni precum ei CHIAR sunt. Adică să nu aruncăm aiurea în stânga și în dreapta cuvintele, ci JUSTIFICAT și doar dacă crezi că merită. Eu consider că toate ”jignirile” de pe blogul Ce-i cu noi? sunt justificate și argumentate și au ca scop sublinierea GRAVITĂȚII.

Acestea fiind spuse, trebuie să detaliem problema de comunicare (transmițător – receptor) care există și în cazul jignirilor. Este foarte asemănătoare cu faza de la generalizări. Oamenii zic ”ce prost e ăla” / ”ești un idiot” / ”ce fraier ai fost” / ”ăla e un cretin” sau etc etc etc ÎN URMA UNEI ACȚIUNI CONCRETE ALE ACELUI INDIVID CARE ESTE JIGNIT. Adică DUPĂ ce face ceva anume (în 99% din cazuri). Deci omul când acordă un adjectiv negativ unei alte persoane (o ”jignește”), el face acest lucru în urma a ceva ce a VĂZUT/AUZIT/AFLAT despre acea persoană. NU ÎN URMA UNEI ANALIZE COMPLETE EXHAUSTIVE DESPRE CUM ESTE ACEA PERSOANĂ ÎN GENERAL. Jignirile se referă DE FAPT la ACȚIUNI CONCRETE și LA CUM S-A COMPORTAT sau SE COMPORTĂ UN OM ÎNTR-O ANUMITĂ SITUAȚIE/IPOSTAZĂ/FUNCȚIE etc, NU LA CUM ESTE ACEA PERSOANĂ ÎN GENERAL, CA OM PE PLANETĂ, CU TOATĂ FIINȚA LUI. (observați chestia asta în practică la oamenii care se jignesc în jurul vostru!)

Exemplu inventat pe loc pentru înțelegerea chestiei: un băiat idiot asistă la discursul unei fete, în public, pe o scenă, fată care, din cauza emoțiilor nu reușește să spună prea bine ce are de spus, se bâlbăie etc. Băiatul zice ”uite ce proastă e asta, e proastă de bubuie”. În realitate, fata era cu IQ 135 (peste medie), zeci de facultăți, înțelege foarte bine lumea în care trăim, gândește foarte bine, cunoaște foarte multe lucruri, dar… din lipsă de experiență și din timiditate exagerată nu s-a descurcat prea bine pe scenă, în fața multor oameni. Pe băiatul ăla care a făcut-o proastă l-am făcut eu idiot, pentru că a jignit-o NEMERITAT și perfect nejustificat. Faptul că fata nu s-a descurcat în fața unui public nu denotă prostie (Prost înseamnă în DEX – lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău – lucruri pe care el nu avea de unde să le știe despre ea, și lucruri care erau chiar OPUSE ei ca om). Faptul că fata nu s-a descurcat pe scenă denotă o INCAPACITATE (dacă vreți) de a ține discursuri impecabile pe scenă. Dacă băiatul ar fi spus ”uite-o și pe incapabila asta!” ar fi fost mult mai bine (mai ”corect”), chiar dacă jignirea ar fi fost urâtă (și el bădăran). Măcar ar fi avut o legătură cu ce s-a întâmplat acolo. Însă aici e problema cu transmiterea informației de către transmițător și interpretarea ei de către receptor. Băiatul ăla, când a zis că e incapabilă, EL NU A SPUS ASTA ÎN URMA UNEI ANALIZE AMĂNUNȚITE ȘI EXHAUSTIVE ASUPRA FETEI, CA OM, CA PERSOANĂ ÎN SOCIETATE, CA ÎNTREG ETC. Dacă ar fi făcut această analiză, ar fi aflat că NU ESTE INCAPABILĂ, ci e chiar foarte capabilă (chiar dacă n-are grad) în orice altceva face pe acest Pământ. BĂIATUL ĂLA A FĂCUT JIGNIREA ÎN URMA UNEI ACȚIUNI CONCRETE/PUNCTUALE A FETEI! ÎN URMA A CEVA (scurt/sporadic) PE CARE L-A OBSERVAT: discursul ei de 4 minute. Deci el când a zis că fata aia e o incapabilă SE REFEREA DE FAPT LA ”INCAPABILĂ ÎN ACEASTĂ SITUAȚIE” / ”INCAPABILĂ ÎN A ȚINE UN DISCURS” / ”INCAPABILĂ ÎN A VORBI ÎN PUBLIC”, doar că, pentru RAPIDITATE ȘI UȘURINȚĂ ÎN A TRANSMITE INFORMAȚIA a folosit mai puține cuvinte. Aceeași chestie de FACILITATE în vorbire/exprimare ca și la generalizări. Sigur că jignirile nu trebuie împărțite în stânga și în dreapta la nimereală și că trebuie să eviți să fii un bădăran care doar face oamenii să se simtă prost fără niciun alt scop – dar… aici e o altă discuție despre ”oportunitatea și sensul jignirii” pe care nu stau să o dezvolt acum (câteva idei găsiți în textul meu din ian 2012: Două abordări în schimbarea cuiva)

Habar n-am dacă exemplul cu băiatul, fata și discursul de mai sus a explicat ce încerc eu să povestesc aici dar…nici nu mai stau să caut altul :)

Concluzii JIGNIRI:

1. Există oameni care fac jigniri aiurea, nemeritat, nejustificat si fără sens. Acestea nu ar trebui să existe.

2. Există alți oamenii care exprimă un fapt/o acțiune/un fenomen/un comportament folosindu-se de niște adjective negative. Limba română le conține EXACT cu acest scop – să fie folosite la nevoie pentru comunicare.  Faptul că iese o ”jignire” si cineva se simte prost nu trebuie să ne împiedice să folosim cuvinte ca idiot, prost, cretin dacă ele se potrivesc situației.

3. Atunci când oamenii zic ”ha, ce prost a fost ăla” / ”ce idiot e nu știu cine” / ”ce handicapat ești!” NU SE REFERĂ LA OAMENI, CA PERSOANĂ, CU TOTUL, ÎN ÎNTREGIME! Ci se referă la chestii punctuale – ceva ce acel om a făcut la un moment dat , o acțiune sau o reacție anume, un comportament avut într-o anumită situație etc. De fapt, exprimarea PE LUNG ar fi ”în această situație, acel individ s-a comportant ca și cum ar fi fost prost” SAU ”a fost o idioțenie din partea lui să facă acest lucru în această situație” SAU ”zici că e handicapat” – chestie care chiar e folosită în practică – e un fel de ”intermediară” care denotă clar faptul că transmițătorul SE REFERĂ LA O ANUMITĂ SITUAȚIE/UN ANUMIT COMPORTAMENT, NU LA OM CA ÎNTREG.

4. Și la jigniri, ca și la generalizări, transmițătorul este PROST ÎNȚELES, mesajul lui fiind prost interpretat de către receptor. Când tu zici cuiva ”ești un idiot” de fapt îi zici că ÎN ACEA SITUAȚIE/ÎN ACEL MOMENT s-a comportat ca un idiot/a făcut o idioțenie. Receptorul însă va interpreta de genul ”Aha, m-ai făcut idiot, adică tu crezi că eu sunt un idiot, deci hai să-ți dau un pumn în gură!”

Acestea fiind spuse, CONCLUZIE GENERALĂ:

Transmițătorii să aibă grijă când vorbesc/scriu! Lucrurile transmise de ei în ”varianta scurtă” pot fi/vor fi interpretate de receptori ca un afront personal. Dacă veți alege să folosiți ”varianta lungă” aveți multe șanse să evitați dezbateri inutile, certuri aiuristice, conflicte nonsensice. Update: IDEAL ar fi să folosiți tot timpul varianta lungă, care e mai clară și nu lasă loc de interpretări, pentru că oamenii aproape obligatoriu se vor simți ofensați și se vor ataca. Dacă folosiți varianta scurtă, ea trebuie susținută de niște argumente care să demonstreze/prezinte că într-adevăr mulți/foarte mulți fac acel lucru.

Receptorii să nu se mai atace atât de ușor cu privire la generalizările care par că îi cuprind, dar de fapt nu îi cuprind pe TOȚI, sau la jignirile care li se aduc și par că îi definesc ca persoană. Jignirile se referă de fapt LA ACȚIUNEA pe care ai făcut-o într-un anumit moment, într-o anumită situație! NU LA TINE CA OM! Poate dacă receptorii vor înțelege asta nu vor mai sări la bătaie în secunda 2 :). Update: Dacă însă transmițătorul susține că TOȚI/TOATE sunt nu știu cum, atunci e clar că avem de-a face cu un idiot.

Oh well.

Hmm… ce trimitere s-ar potrivi la finalul acestui material? Poate aCEAsta:

Citiți și: De ce sunt oamenii diferiti si cat de important este sa intelegem acest lucru. Oamenii sunt la fel (edu21)

Emilian, 6 feb 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.

2 responses to “Probleme de comunicare – despre generalizari, jigniri, acuze. Cum sa nu faci generalizari si cum sa jignesti in mod corect. Comunicarea intre oameni transmitatori si receptori (edu)

  1. Stai sa inteleg… adica eu folosesc 99% “varianta lunga” tocmai pentru ca nu vreau sa las loc la interpretari, dar daca altcineva foloseste “varianta scurta” si ma face sa ma simt jignit sau un alt grup, sa nu zic nimic si sa il las in pace? Asta poate functiona in cazul in care as sti ca respectivul adera la principiile de mai sus. OK… ACUM stiu ca domnul Emilian gandeste in acest mod si nu il mai atac la “generalizari”. Dar de unde sa stiu eu ca un altul care scrie pe aici de asemenea o face din motive de repezeala si nu pentru ca chiar “ii pune pe toti in aceeasi oala”?
    Daca declar si eu ca ader la principiile de mai sus, dupa aia am voie sa spun ceva in genul “femeile sunt mai proaste ca barbatii ca au creierul mai mic” sau si mai frumos “blondele sunt c…ve” si sa le zic la alea de or sa-mi sara in cap ca “stai calma draga, nu te agita… ca eu am aderat la principiile lui Emilian din pagina cutare si am voie sa vorbesc asa, ca m-am referit doar la unele si nu ai de sa te simti vizata”… Hmm??? Va functiona???
    Cum era vorba aia? Eu sunt popa romanesc si am voie sa vorbesc… :)

    • Ai dreptate, se pare ca teoria mea are ceva lipsa :) Blondele sunt c…. suna prea de tot. E valabil insa si la cel care ar spune asta faptul ca nu se refera la TOATE, ci la multe/foarte multe, insa…pe ce se bazeaza cand spune asta? O sa mai adaug cate ceva in text, ideea e ce spuneam deja, sa nu aruncam la nimereala cu cuvintele, sa ne limitam in a folosi varianta scurta, si sa argumentam daca o folosim… Or smth. E foarte bine cum faci tu, cu 99% varianta lunga ca sa nu lasi loc de interpretari. Asta este varianta ideala pe care o recomand si eu. Textul este insa pentru a explica de ce oamenii folosesc varianta scurta si la ce se refera, si pentru ca receptorii sa nu se mai atace asa usor, fara sa analizeze un pic daca ala care i-a jignit chiar e un bou, sau a vrut el sa zica ceva acolo, apropiat de adevar intr-un fel sau altul. Nu prea exista oameni care sa ii puna pe TOTI in aceeasi oala… Daca dupa ce zice omu’ ¬blondele sunt c…¬ il intrebi TOATE? el cel mai probabil iti va zice ca “nu toate, normal ca nu toate”. Daca iti va zice ca TOATE atunci stim ca avem de-a face cu un idiot :) Ideea e sa analizezi si contextul in care omu ala zice ce zice si sa vezi daca a reactionat la un anumit lucru, sau daca o scoate din concluziile lui din putul gandirii… Ehh.

Spune-ți părerea aici:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s