Cum ne pierdem timpul? Lucruri care ne ocupa viata si care ne impiedica sa actionam in binele nostru si al societatii pe termen lung. Comportamentul oamenilor in lumea moderna (edu)

TIMPUL este, alături de potenţialul biologic, inteligenţă, pricepere, talent, educaţie, materiale disponibile, poziţie în societate, context etc, una dintre cele mai importante resurse pe care le avem şi pe care trebuie să le valorificăm, nu doar pentru binele nostru ci şi pentru binele societăţii în care trăim. Valabil şi pentru celelalte resurse de care dispunem – ele trebuie valorificate în beneficiul societăţii umane, nu în mod egoistic, nu doar pentru binele personal.

Timpul nostru este consumat zi de zi prin diferite activităţi, unele obligatorii, altele nu, unele care produc efecte benefice, iar altele care produc efecte nocive (nouă şi/sau societăţii). Haideţi să vedem pe ce se duce timpul nostru, cum putem reduce din risipa de timp, care sunt activităţile zilnice pe care le putem elimina din viaţa curentă şi alte sfaturi pentru a avea mai mult timp disponibil pentru noi, pentru familia noastră şi pentru societate (familia lărgită).

Sigur că timpul diferă de la categorie socială la alta. Şi avem câteva categorii principale: copii, şcolari, studenţi, angajaţi, angajaţi la negru, patroni, şomeri, pensionari, PFAuri şi lucrători pe cont propriu (inclusiv agricultori) etc.

Eu voi analiza în continuare TIMPUL în categoria “angajat 8 ore pe zi” pentru că este o categorie destul de cuprinzătoare (foarte mulţi oameni în această situaţie) şi ar fi cea mai relevantă analiză dintre toate categoriile. Fiecare persoană care citeşte acest text şi analiza simplă de mai jos, îşi poate calibra consumul de timp estimat de mine mai jos, în funcţie de proprii consumatori zilnici şi în funcţie de estimările personale. Detalii în continuare:

Iată deci, care ar fi după analiza şi estimările mele, principalii consumatori de TIMP la un angajat 8 ore pe zi (şi nu numai):

I. TIMP pentru supravieţuire şi trăire biologică normală/sănătoasă (10 ore jumate din 24 h)

Aici intră activităţi obligatorii pentru buna funcţionare a corpului nostru biologic: SOMN (minim 8 ore pe noapte, preferabil 22-6), HRĂNIRE / ALIMENTAŢIE (mestecat de 50 de ori, cât mai puţine produse de origine animală, mai ales carne, cât mai puţine chestii procesate, cât mai puţină mâncare otravă, doar mâncat liniştit – nu şi altă activitate etc) (să zicem 2 ore pe zi pentru pregătirea meselor+mâncat propriu zis pe tot parcursul zilei), MIŞCARE (minim 30 min pe zi – la câtă mişcare NU fac românii în general, măcar 30 de minute dedicaţi pentru asta zilnic ar fi nemaipomenit) (plus timpul de deplasare până la locul de mişcare – parc/sală etc).

Putem îmbunătăţi timpul la alimentaţie prin eficientizarea tehnicilor de pregătire a mesei, prin pregătirea a mai multă hrană pentru mai multe zile (totuşi nu folosiţi cuptor cu microunde pentru a economisi timp!), sau prin mâncare în oraş (mâncare deja pregătită de alţii – deci plăteşti teoretic mai mult ŞI pentru timpul pe care acei oameni l-au consumat ca să-ţi prepare de la zero hrana: cantine, restaurante, fast-fooduri etc – atenţie să nu mâncaţi mâncare otravă).

Timpul la MIŞCARE este alcătuit din timpul dedicat mişcării propriu-zise + timpul care a făcut posibilă mişcarea (transportul până la locul de mişcare). Putem îmbunătăţi timpul la mişcare prin mici “tertipuri”: mers pe jos în loc de mijloace de deplasare; mers cu bicicleta; mers intenţionat MAI MULT pe jos până la staţia de autobuz, tramvai, metrou (de exemplu, în loc să iei autobuzul de la cea mai apropiată staţie de casă, ia autobuzul de la 2 staţii depărtare şi până acolo mergi pe jos – faci mişcare); alergat într-un parc cât mai apropiat (ca să nu pierzi timp pe deplasare-transport); mişcare / fitness / aerobic /forţă / dansuri etc într-o sală cat mai apropiată de casă (pt a nu pierde prea mult timp pe deplasare); făcut mişcare în casă (pentru a nu pierde deloc timp cu deplasare) (probleme cu voinţa) (aerisiţi casa!).

II. TIMP pentru viaţa în societatea actuală – timp dedicat “supravieţuirii” în lumea concretă, în societatea umană în care trăim (10 ore pe zi)

Aici intră timpul dedicat pentru MUNCĂ. Munca ne oferă direct (sau indirect prin serviciile oferite de stat şi banii obţinuţi de la angajator) “cele de trebuinţă” pentru viaţa în societatea actuală: hrană, îmbrăcăminte, adăpost, deplasare, educaţie, sistem medical etc. Deci muncim ca să putem trăi în acest model de societate care se află în jurul nostru şi din care facem parte. De multe ori munca în România abia ajunge pentru supravieţuire în acest context economic-politic-social-criminal în care ne aflăm noi astăzi. Indiferent de asta, MUNCA/LUCRUL ne ocupă TIMP. O să luăm situaţia cea mai întâlnită – a salariatului 8 ore pe zi. Timpul investit pentru muncă este format, de asemenea, din timpul pentru lucru propriu-zis (cele 8 ore) + timpul deplasării până la locul de muncă (să zicem o medie de 45 minute dus, 45 minute întors => o oră şi jumătate deplasarea pe zi pentru muncă – mulţi consumă timp şi pentru deplasarea copiilor) (cam aşa ar arăta şi un studiu relativ recent). Deci să zicem în total, în medie, 9 ore şi jumătate pt Muncă + transport.

Timpul pentru muncă poate fi micşorat prin: alegerea unui serviciu cât mai apropiat de casă (se reduce deplasarea), alegerea unui serviciu nu exagerat de solicitant din punct de vedere al atenţiei necesare (să poţi să mai faci şi altceva în timpul programului), alegerea unui serviciu care îţi oferă suficiente avantaje (materiale, economice etc) pe doar câteva ore de muncă etc. Atenţie: patronii nu au neapărat mai mult timp liber, doar pentru că au mai mulţi bani decât un salariat obişnuit. De asemenea, şi bogaţii sunt tot sclavi ai Sistemului – detalii AICI.

Tot aici – la societatea “modernă” în care trăim – intră şi timpul dedicat pentru INFORMARE. Nu ai cum să o duci bine într-o societate ca a noastră dacă nu eşti la curent cu ce se întâmplă în jurul tău. Informarea este firească, toţi oamenii tind să vrea să se informeze, din păcate mulţi aleg să citească / să vizioneze doar informaţii cretine (nerelevante pentru viaţa noastră) şi cei mai mulţi sunt manipulaţi de mass media vândută. Dar asta e o altă discuţie pe care am detaliat-o aici: Cum se obţine distrugerea mentală a popoarelor. Informarea OCUPĂ TIMP. Timp pentru citit, timp pentru urmărit ştiri – videoclipuri informative etc. Hai să punem juma de oră pe zi pentru acest capitol. Deci 30 min pentru informare.

Timpul pentru informare poate fi scăzut prin trecerea de la urmăritul ştirilor la TV la CITITUL ştirilor pe net – cititul e mult mai rapid şi, pe deasupra, citeşti doar ce te interesează, nu înghiţi toate gunoaiele mediatice care ţi se servesc la ştirile TV chit că vrei, chit că nu vrei. Deci cititul e baza. Apoi, există şi tehnici de creştere a vitezei de citire – dar pentru asta e nevoie de exerciţii – detalii la Ştefan Alexandrescu, pe www.discerne.wordpress.com/citire-rapida/. Alt lucru care poate fi făcut este abonarea la newslettere la anumite site-uri sau anumite categorii de informaţii din anumite site-uri (se poate?) astfel încât să primeşti automat pe mail tot ce te interesează, DOAR ce te interesează şi să afli informaţia mult mai rapid – atunci când îţi verifici mailul.

Tot în această categorie (viaţa în societatea actuală) intră şi câteva activităţi consumatoare de timp pentru care nu prea putem să determinăm exact consumul de timp (trebuie însă avute în vedere, pentru că ele există):

a. timp consumat pentru alte lucruri care ne ajută să trăim în această societate: CUMPĂRĂTURI – consumator de timp, BIROCRAŢIE ADMINISTRATIVĂ – consumator de timp, STAT LA COZI în nenumărate locuri – consumator de timp, FĂCUT CURAT în casă – consumator de timp, TOT SOIU’ DE PROBLEMUŢE ce trebuie rezolvate prin telefon sau prin deplasări în diferite locuri (pentru garanţii, sau solicitări de informaţii sau etc etc etc) – astea sunt chestii cam inevitabile şi care ne consumă tuturor TIMP – greu de estimat exact CÂT timp.

b. timpul consumat pentru CRESCUTUL COPIILOR (hrănit, îmbrăcat, spălat, jucat, lecţii pentru şcoală etc) şi/sau al animalelor de casă (detalii despre implicatiile animalelor de casă AICI) – iarăşi, destul de greu de cuantificat cât timp se consumă cu asta exact – dar trebuie avute în vedere.

c. timp pierdut pentru “ZGOMOTE”, adică… lucruri neprevăzute care se întâmplă, care apar pe neaşteptat, sau chestii periodice pe care trebuie să le facem, şi care ne consumă şi ele timp: pană de cauciuc la maşină/bicicletă, schimbarea cauciucurilor auto iarnă-vară, accident auto, ITP de făcut la maşină, service de făcut la maşină, îmbolnăvire (tu, copilul sau o altă rudă/prieten) – mare consumator de timp, ai căzut pe gheaţă şi ţi-ai rupt ceva – tre să mergi la spital, probleme legate de dinţi, s-a defectat metroul, stat peste program la serviciu, s-a defectat calculatorul şi trebuie să te duci să-l repari, PROCESE în instanţă – mari consumatoare de timp şi nervi, chiar dacă ai avocat etc etc etc etc etc.

III. TIMP pentru o viaţă personală NORMALĂ (timp petrecut cu familia, socializare decentă, normală, cu prietenii, mici “distracţii” de la stres etc) (să zicem o medie de 30 minute pe zi – pentru că în unele zile se întâmplă, în altele nu, în unele mai mult timp, în altele deloc)

Aici intră activităţile fireşti, “normale”, decente, de petrecere a timpului liber pentru relaxarea organismului (creierului) astfel încât să facă faţă stresului zilnic (dacă există) – aici intră văzutul unui film, cititul unei cărţi, întâlniri cu prietenii, chiar şi socializare pe internet, plimbări prin diferite locuri etc. Astfel de activităţi sunt “normale” după părerea mea, într-o limită decentă de timp. Adică dacă stai 3 ore într-o zi să te uiţi la 10 seriale, aia nu mai e normalitate ci pierdere de timp şi sănătate (detalii mai jos).

Deci avem până acum 21 de ore “consumate” zilnic (21 de ore din 24h) pentru a supravieţui (biologic) şi pentru a funcţiona în societatea modernă în care trăim în prezent.

Asta înseamnă că zilnic am avea cam 3 ore TIMP DE INVESTIT în creşterea bunăstării vieţii personale şi/sau a vieţii comunităţii în care trăim SAU 3 ore DE PIERDUT TIMPUL AIUREA.

În realitate, NU dispunem nici măcar de aceste 3 ore în fiecare zi, pentru că nu am luat în calcul timpii pierduţi pentru activităţile de la punctele a., b. şi c. de mai sus (pentru că sunt greu de estimat). Din păcate nu putem estima o medie de pierdere de timp cauzată de aceste lucruri, dar putem ştii sigur că în realitate, nu avem parte de cele 3 ore de timp DISPONIBIL în fiecare zi, ci doar în unele zile (multe? puţine? nu ştiu, dar cu siguranţă nu în toate).

FIECARE CITITOR AL ACESTUI TEXT ÎŞI POATE CALIBRA CONSUMATORII DE TIMP PENTRU A VEDEA CÂT TIMP ARE “LIBER” PE ZI. (Faceţi acest exerciţiu şi programaţi-vă viaţa în funcţie de rezultat!)

Să mergem totuşi mai departe cu cele 3 ore şi să zicem că avem zilnic 3 ore la dispoziţie pentru a face ALTCEVA – pentru a face ORICE VREM. Întrebarea e… ce alegem să facem cu timpul liber?

Păi în primul rând, trebuie menţionat că unii oameni nu ajung să aibă acel timp liber, din cauza “consumatorilor” înşiraţi mai sus care le epuizează tot timpul, sau din cauză că nu şi-au organizat activităţile în aşa fel încât să fie cât mai eficienţi (deci mulţi oameni n-au timp suficient pentru că sunt prost organizaţi – lucraţi pe treaba asta şi vedeţi cum puteţi eficientiza consumul de timp – am dat câteva exemple mai sus). Foarte mulţi oameni NU au timp deloc, nici măcar pentru categoria III de mai sus (pt o viaţă normală), pentru că timpul lor se consumă pe categoria I şi II (viaţa biologică şi viaţa în societate).

Ceilalţi, cei care chiar au timp la dispoziţie, să zicem cele 3 ore pe zi, au PATRU VARIANTE:

1. Pot INVESTI acest timp în dezvoltarea lor personală / profesională / în creşterea bunăstării vieţii personale şi/sau a vieţii familiei    – asta ajută mai ales individul, dar ajută şi societatea prin performanţele pe care individul le obţine în urma dezvoltării personale / profesionale  (de exemplu, dacă performezi în plan profesional în România, acest lucru se va resimţi ca o cărămidă în plus la clădirea unei societăţi mai performante; teoretic, mai mulţi oameni performanţi într-o societate => o societate mai performantă)

2. Pot INVESTI timp în societatea în care trăiesc – pentru a o ajuta să o ducă mai bine şi alţi membrii ai comunităţii / ai poporului / ai speciei / ai planetei  –  asta ajută foarte mult societatea, în mod direct, însă această “muncă în folosul societăţii” (dacă vreţi) ar trebui aplicată DUPĂ o oarecare “împlinire” în plan personal (punctul 1). Cei care nu au o situaţie personală prea roză, dar îşi sacrifică din timp pentru a pune umărul la societate, ignorând cumva propria bunăstare, fac un lucru de apreciat, poate chiar remarcabil, însă pe termen scurt, pentru că pe termen lung e posibil să nu ajute foarte mult societatea. Pentru că societatea este alcătuită din membrii ei, iar pentru ca membrii ei să poată pună umărul la societate trebuie să aibă o minimă bunăstare personală. Deci recomandarea mea ar fi ca timpul disponibil să fie investit în primul rând în dezvoltarea personală-profesională – cu gândul la o viitoare investiţie de timp în ajutorarea semenilor, a societăţii în ansamblul ei. Sau de împărţit timpul şi pentru viaţa personală şi pentru “cetate”. Faza cu binele personal înaintea binelui societăţii nu este (doar) o chestie egoistică,  este şi un lucru firesc din punct de vedere biologic – supravieţuirea individului este tot timpul ÎNAINTEA şi MAI PRESUS DE supravieţuirea speciei (oriunde în natură).

3. POT PIERDE TIMPUL (exemple mai jos)

4. Pot folosi timpul disponibil pentru o COMBINAŢIE a variantelor de mai sus. Este evident pentru toată lumea că punctul 3 – pierderea timpului este cel mai nociv atât pentru individ cât şi pentru societate. De aceea timpul pierdut zilnic trebuie redus cât mai mult posibil. Scăderea timpului consumat pentru “pierderea timpului” (punctul 3) va duce automat la creşterea timpului investit în punctele 1 şi/sau 2. Ceea ce ar fi foarte bine atât pentru viaţa personală cât şi pentru societate.

Haideţi să detaliem ce înseamnă PIERDEREA DE TIMP ca să conştientizăm care sunt activităţile pe care ar fi bine să le reducem sau chiar eliminăm din viaţa voastră, dacă ne consumă prea mult timp (şi, în principiu, chiar ne consumă prea mult timp):

1. Trăitul vieţii prin cluburi (prea des, prea mult timp, bani şi sănătate pierdute)

2. Plimbare şi “relaxare exagerată” la cumpărături inutile (prea des, prea mult timp pierdut)

3. Jocuri pe calculator (prea des, prea mult timp pierdut)

4. Diferite pasiuni/hobbyuri egoistice – care te fac să te simţi bine doar pe tine şi care îţi consumă prea mult timp

5. Jocuri de noroc

6. Falsă socializare pe internet – reţelele de socializare consumă poate cel mai mult timp liber

7. Pornografie şi cam tot ce ţine de sex în mediu virtual/tv/ziare/reviste etc – mare pierdere de timp

8. Privitul/mersul la meciuri de fotbal sau alte sporturi (prea des, prea mult timp pierdut de bărbaţi pentru fotbalul de proastă calitate din România)

9. Ieşirea cu prietenii la un suc sau “cu băeţii la o berică” – prea des, prea mult timp şi bani pierduţi

10. Gunoaie mediatice – TELEVIZORUL la modul general, emisiuni cretine de divertisment, ziare colorate (tabloide pline de gunoi, bârfe, sex etc), site-uri sau blog-uri idioate pentru “entertainment” etc etc etc – toate sunt chestii care îţi nivelează creierul, ţi-l ţin adormit, anesteziat, îţi inhibă spiritul critic şi gândirea, îţi atrofiază, la propriu, creierul – detalii despre ce înseamnă televizorul (pe care îl folosesc peste 94% dintre români pentru informare – mare greşeală) găsiţi în textul acesta: Dependenţa de televizor.

11. Cititul exagerat de beletristică (relaxarea creierului) – eu recomand citirea cărţilor/articolelor din care afli chestii concrete şi relevante pentru viaţa în lumea în care trăim

12. Filme – tot pentru “relaxarea” / “drogarea” excesivă a creierului – mare pierdere de timp

etc.

(de citit și asta: 11 ian 2011: Timp liber – Hai ca m-am prins cum vine treaba cu distractia de proasta calitate pe care ne-o ofera sistemul: drogati-va cu chestii slabe … sa mai suportati sa o luati de la capat, inca o saptamana …  )

Reducerea acestor activităţi care ne fac să pierdem timpul aiurea, ne-ar oferi mai mult timp pentru:

1. CITIT informaţii utile şi relevante – autoeducare pentru dezvoltare personală/profesională

2. CURSURI de dezvoltare personală / profesională – dobândirea de noi aptitudini care să te ajute să duci în viitor o viaţă mai bună (să găseşti un job mai bine plătit, să dezvolţi o afacere, să-ţi faci o fermă etc)

3. ACIUAREA pe lângă o persoană de la care poţi învăţa multe lucruri relevante inclusiv INTERNSHIP sau PRACTICĂ NEPLĂTITĂ în diferite companii pentru experienţă relevantă dezvoltării personale şi sau profesionale

4. GĂSIREA UNUI JOB part time sau unei modalităţi prin care să câştigi mai mulţi bani sau să lucrezi ceva ce-ţi place

5. VOLUNTARIAT în diferite companii, instituţii, ONG-uri sau chiar pe cont propriu, pentru dezvoltarea personală şi/sau profesională şi pentru AJUTORAREA ALTOR OAMENI (binele societăţii)

6. IDENTIFICAREA ANUMITOR ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPAREA LA ANUMITE ACŢIUNI ÎN BINELE SOCIETĂŢII (cel mai bun exemplu: protestul paşnic democratic NORMAL şi DE DORIT în societatea actuală românească – câteva sute de mii de oameni ieşiţi în stradă în Bucureşti ar rezolva ORICE problemă a României… dar oamenii preferă să stea în casă, n-ar găsi nici măcar 20 de minute pentru aşa ceva…)

etc.

Din păcate, este vorba de înţelegerea şi conştientizarea lucrurilor povestite mai sus (sper că am fost destul de explicit) şi în acelaşi timp este vorba de lupta dintre “falsul bine pe termen scurt (comoditate, relaxarea, drogarea creierului şi organismului) VS binele real pe termen lung” despre care am mai vorbit pe blog (click pt detalii). Rămâne la latitudinea fiecărui om să aleagă dacă să piardă timpul, total în defavoarea lui şi societăţii, sau dacă alege să folosească timpul într-un mod constructiv, în favoarea binelui personal şi al societăţii în general.

Emilian, 14 nov 2013, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.