Sănătatea umană depinde de foarte multe lucruri. Printre acestea, consider DE BAZĂ cel puţin 4 elemente, cu care intrăm în contact, obligatoriu, zi de zi:
1. ODIHNĂ,
2. OXIGEN (calitatea aerului respirat – vezi poluare, lipsă spaţii verzi etc),
3. APĂ (calitatea apei băute),
4. HRANĂ (tipul, cantitatea şi calitatea alimentelor mâncate, modul de masticaţie, momente de hrănire etc).
Pe lângă acestea sănătatea noastră mai depinde şi de cantitatea şi tipul substanţelor chimice absorbite de corpul nostru, de regulă prin piele ( din săpunuri, din pasta de dinţi, din şampoane, din deodorante, din parfumuri etc), stresul, integrarea în societate, stima de sine, cantitatea şi calitatea mişcării (câtă şi ce mişcare facem periodic) etc.
Cu toţii avem “probleme” legat de una sau mai multe dintre componentele enumerate mai sus. Dacă vă gândiţi la îmbunătăţirea sănătăţii vieţii voastre, recomand să începeţi cu prima chestie trecută în listă – ODIHNA – care poate fi îmbunătăţită relativ uşor. Detalii în continuare:
Corpul nostru are nevoie de ODIHNĂ SUFICIENTĂ şi DE CALITATE (între anumite ore) pentru a funcţiona normal. Mie mi se pare destul de logic şi evident acest lucru. Ar trebui (nu doar la acest capitol) să ne uităm cum fac mamiferele diurne (cum sunt şi oamenii) în sălbăticie. În principiu, animalele diurne “funcţionează” când e zi şi dorm şi se odihnesc când e noapte. Aşa ar trebui să facă şi omul. Din păcate inventarea curentului electric a dat peste cap acest “ritm biologic natural”.
Ideea este ca Odihna este importantă şi nu trebuie ignorată. CULCAŢI-VĂ MAI DEVREME! Dacă vă plângeţi că nu aveţi timp… atunci… sculaţi-vă mai devreme! Dacă vă veţi culca mai devreme, veţi putea să vă treziţi mai devreme fără să fiţi obosiţi. Şi veţi putea să faceţi dimineaţa lucrurile pe care voiaţi să le faceţi noaptea. E acelaşi lucru, doar că veţi fi mult mai odihniţi şi nu vă puneţi în pericol sănătatea.
Recomand materialul următor pe acest subiect:
Nu ignorati somnul ! (sursa AICI)
Vă număraţi printre cei ce se culcă târziu şi adoră să afirme că sunt „pasăre de noapte”? Dacă da, aflaţi că trupul dumneavoastră afirmă cu totul altceva.
Ritmul circadian, schimbările de rutină ale funcţiilor comportamentale, mentale şi fizice şi numeroase alte aspecte ale corpului sunt controlate de o mică zonă a creierului cunoscută sub numele de „ceasul biologic”. Numele ştiinţific al acestei zone este „nucleul suprachiasmatic” (NSC). NSC are forma unui con de brad, dar are dimensiunile unui bob de orez şi conţine aproximativ 20.000 de neuroni.
Atunci când lumina intră ochiul dumneavoastră, ea activează neuronii din retină ce convertesc fotonii în semnale electrice. Aceste semnale călătoresc de-a lungul nervului optic până la NSC, care la rândul său stimulează câteva regiuni ale creierului, printre care şi glanda pineală. Glanda pineală reacţionează prin oprirea producţiei hormonului melatonină, iar acest lucru vă face să vă simţiţi mai treaz. De asemenea, NSC controlează temperatura corpului, secreţia hormonilor, producţia de urină şi schimbările în tensiunea arterială. După căderea întunericului, NSC-ul acţionează din nou şi producţia de melatonină creşte, făcându-vă să vă simţiţi somnoros.
Acest sistem biologic extrem de complex reacţionează zilnic, în mod automat, la ritmurile zilei şi nopţii. La fel ca toate celelalte fiinţe biologice, reacţionaţi la mediu. Sunteţi o parte a întregului. Atunci când impuneţi un tempo artificial zilei prin mersul la culcare târziu, consecinţele asupra sănătăţii nu vor întârzia să apară.
Tipul de somn
Somnul este un ciclu de faze ce variază între etapa REM (rapid eye movement) şi cea non-REM. În timpul somnului REM sunt procesate amintirile şi gândurile din timpul zilei, aceasta fiind etapa în care au loc visele foarte intense. În timpul somnului non-REM au loc numeroase funcţii restorative. În cea mai adâncă fază a somnului non-REM, cunoscută şi sub numele de somn cu unde lente, creierul îşi revine după activităţile zilnice, iar hormonii sunt eliberaţi în corp, ajutându-l să se refacă în urma daunelor din timpul zilei.
După ce adormiţi, veţi trece prin faze de 90 de minute de somn non-REM, urmate de somn REM.
În mod ciudat, raportul dintre faza de somn non-REM şi cea de somn REM din timpul acestor cicluri de 90 de minute se schimbă în timpul nopţii indiferent de ora la care mergeţi la culcare. Astfel, în prima parte a nopţii (între ora 23 şi 3 dimineaţa), majoritatea acestor cicluri sunt compuse din somn adânc non-REM şi din foarte puţin somn REM. În schimb, în cea de-a doua jumătate a nopţii (între 3 şi 7 dimineaţa), echilibrul se modifică, ciclurile de 90 de minute fiind compuse din mai mult somn REM, alături de o formă mai lejeră de somn non-REM.
Pentru că există o predispoziţie mai mare pentru somnul adânc non-REM la începutul nopţii, o persoană care doarme de la ora 21 până la 5 dimineaţa (8 ore în total) va avea o compoziţie a somnului diferită, cu mult mai mult somn non-REM, decât o persoană care doarme de la 3 dimineaţa până la ora 11 (tot 8 ore în total), care va avea parte de mai mult somn REM.
Aşadar, dacă veţi merge la culcare prea târziu veţi pierde o bună parte din funcţiile restorative pe care le oferă în mod normal somnul non-REM.
CITIŢI ARTICOLUL INTEGRAL AICI (prezintă şi studii despre insomnie, accidente auto, sistemul imunitar, riscuri cardiovasculare, cancer, obezitate)
Citiţi şi aceste articol pe aceeaşi temă:
Ritmul circadian şi îmbătrânirea – nu prea sunt de acord cu introducerea de chestii in creier ca sa traim mai mult, dar…un material interesant despre chestii biologice legate de imbatranire si sanatate
Somnul şi visele: cum să adormi imediat
Emilian, 3 iulie 2013, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.
CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman 