De ce sunt preconceptiile o problema? Ce prejudecati fac românii? Analiza comportamentala probleme oameni (div6)

preconceptii prejudecati ale romanilor, de ce este o problema preconceptia, take in truth without preconception, dribbble.com, ceicunoi.wordpress.comPreconcepţia este conform definiţiilor din DEX, o prejudecată, o părere, o apreciere, o idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru sau unei probleme, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor, fără o cercetare prealabilă a problemei/situaţiei/persoanei respective.  (aş adăuga eu: fără o cercetare temeinică…)

Dar de ce sunt rele preconcepţiile?

Dintr-un motiv simplu: pentru că putem greşi în acea PREjudecată pe care o facem despre ceva sau cineva. Nu este corect faţă de persoana respectivă şi nu este bine pentru noi, pentru că ajungem să ne aflăm într-o eroare, şi e numai din vina noastră.

Cum se manifestă preconcepţia mai concret? Cum apar preconcepţiile? 

Preconcepţiile apar atunci când avem în faţa noastră o persoană sau o situaţie şi facem în capul nostru o super rapidă analiză-fulger despre acea persoană sau acea situaţie/problemă. O astfel de analiză super rapidă fulger bazată pe foarte puţine informaţii este în cele mai multe cazuri o analiză superficială a situaţiei. Iar abordarea superficială a lucrurilor nu este de dorit, pentru că duce la concluzii greşite.  Înaintea oricărei reacţii pe care le avem, ar trebui să stăm un pic să analizăm mai profund situaţia, bazându-ne pe mai multe informaţii din mai multe surse. Însă de multe ori…preferăm să ne mulţumim cu puţine informaţii şi să tragem repede o concluzie. De ce se întâmplă acest lucru?

1.Pentru că unele persoane  analizează mai tot timpul superficial lucrurile. Deci nu vor sta prea mult pe gânduri şi imediat îşi vor forma în cap concluzia despre un anumit lucru sau imediat vor aplica rapid o ştampilă pe fruntea unei persoane, fără să gândească prea mult. Eu cred că preconcepţiile apar NU numai când ne facem o părere despre ceva bazându-ne pe aproape nimic (o vorbă, o moacă, un gest),  ci şi atunci când facem o analiză, însă mult prea mică, superficială şi insuficientă. Orice lucru de pe planeta asta ar trebui analizat în profunzime, pentru că toate lucrurile sunt de fapt complexe, chiar dacă multe par banale şi “evidente”.

2.Preconcepţiile apar şi din cauza tipului de societate modernă în care trăim. Şi mă refer aici la viteza cu care se întâmplă lucrurile, cantitatea imensă de informaţii care ne inundă în fiecare zi şi complexitatea acelor informaţii, lipsa de timp. Din cauza acestor elemente – viteza vieţii, canitatea de informaţii şi complexitatea informaţiilor, lipsa timpului, oamenii sunt cumva siliţi să tragă o concluzie foarte rapid, despre foarte multe situaţii, pentru a nu rămâne în urmă. Pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi importante pentru viaţa lor, pentru a putea avea ceva concret (concluzia) pe care să se bazeze în alegerile pe care le vor face în viitorul apropiat, oamenii nu au cum să “piardă” atât de mult timp pentru a analiza amănunţit o anumită situaţie/persoană, astfel că se mulţumesc cu un gest sau două pe care acea persoană le face , se mulţumesc cu doar câteva argumente legate de o anumită situaţie, şi trag rapid o concluzie. În secolul vitezei…îi poate cineva blama?

3.De asemenea preconcepţiile apar din prisma instinctelor biologice pe care le avem şi pe care le putem considera într-o mare măsură involuntare şi inconştiente. Omul are două părţi: una raţională-umană şi una biologică-animală. Amândouă acţionează şi ne controlează viaţa. În anumite situaţii partea biologică acţionează mai mult (hrană, apă, sex, autoapărare etc), iar în alte situaţii acţionează mai mult raţionalul (să mă plimb sau să învăţ, ce carte să citesc, rezolvarea celor mai multe probleme la serviciu, politică etc). Atunci când suntem confruntaţi cu o situaţie, sau ne facem o părere despre o persoană, acţionează şi partea biologică într-o anumită măsură. Mai exact…unii oameni au un “fler” de a “citi” alte persoane din instinct. Acest lucru se întâmplă pentru că partea biologică, ajutată de experienţa de viaţă de până atunci, simte ceva anume despre acea persoană. Însă mulţi se înşală la faze de genul ăsta chiar dacă au impresia despre ei că “eu citesc imediat un om şi-mi dau seama ce-i cu el foarte rapid”. De asemenea, partea biologică simte într-adevăr, dacă este lăsată, destul de multe lucruri din voce, din gesturi, din mimică. Deci putem trage o concluzie bazându-ne şi pe aceste lucruri, însă cât de sigură este analiza? Nu ai de unde să ştii că nu te înşală instinctu’. Te poţi baza cu mai multă siguranţă pe instinctu’ biologic, în momentul în care ştii că n-a dat greş în trecut. Şi chiar şi atunci e destul de riscant să pui ştampilă cuiva bazându-te doar pe asta.

4.Preconceţiile apar şi ca reacţie pe baza concluziilor pe care le avem deja în cap, prin încadrarea persoanei din faţa noastră sau a unei situaţii într-una din concluziile stabilite în trecut. Aici este exemplul rasismului şi discriminării pe bază de etnie de genul “ăsta e ţigan, atenţie la buzunare”, “ăsta e ungur, e un nenorocit”, “nu suport gălbejiţii” (spunea un taximetrist care nu vroia să ia în maşină nişte oficiali chinezi), dar şi multe alte situaţii.

5.Preconcepţiile apar  şi ca reacţie biologică-raţională la aspectul fizic al unei persoane – chestie ce ţine de un instinct biologic de auto-conservare, auto-apărare. De exemplu îţi bate cineva la uşă, te uiţi pe vizor sau îi deschizi uşa, şi în funcţie de aspectul exterior (culoare a pielii, îmbrăcăminte, cât de îngrijit pare, cât de curat pare, cât de tuns pe faţă este – dacă e bărbat etc), vei concluziona foarte rapid aproape instinctiv “acest om pare de încredere” sau “acest om este dubios; să am grijă!” (eventual nu-i deschizi uşa). De multe ori acest instinct care se manifestă duce doar la o preconcepţie, despre un om care era nevinovat, dar pe care îl dezavantajează anumite aspecte fizice, unele dintre ele care nici măcar nu ţin de el.

Există pe lumea asta preconcepţii nejustificate şi preconcepţii bazate pe experienţă practică anterioară.

Preconcepţiile nejustificate sunt cele pe care nu trebuie să le facă nimeni niciodată. De exemplu generalizările “el este ţigan, ţiganii sunt hoţi, deci şi el este hoţ”; “el este ungur, ungurii vor să ne fure ţara, deci şi el vrea să ne fure ţara, deci şi el este un nenorocit”; chestiile care încep cu “toţi”: “toţi românii sunt nesimţiţi”, “toţi americanii sunt ipocriţi”, “toţi poliţiştii sunt proşti”, “toţi profesorii sunt incompetenţi”, “toţi politicienii sunt corupţi” (deci orice politician ai alege este corupt) (ceea ce nu cred ca e adevărat) etc etc etc.

Preconcepţiile bazate pe experienţă practică anterioară sunt din punctul meu de vedere “mai acceptabile”.

Exemplu: “Data trecută când am deschis uşa unui om cu şapcă în cap căruia nu i se vedea faţa, mi-a furat lucruri din casă, deci acum, când un alt om cu şapcă pe cap şi pe faţă îmi bate la uşă nu mai deschid uşa” – este okay raţionamentul dar în acelaşi timp e posibil ca noul nene cu şapcă să fie perfect nevinovat şi să aibă numai bune intenţii. Însă nu ai de unde să ştii, iar experienţa practică anterioară îţi spune că mai bine laşi uşa închisă, mai ales dacă eşti în vârstă. Aşa că laşi uşa închisă. Ceea ce este okay în acest caz.

Există însă şi situaţii în care experienţa anterioară ne poate îndruma greşit: “data trecută când am mers la vot persoana pe care am votat-o şi a câştigat alegerile şi-a bătut joc şi a furat de a rupt; cei care îmi cer votul acum vor face la fel, deci nu mă mai duc la vot” SAU “m-am mutat într-un apartament nou, vecinul de sub mine  şi cel de deasupra sunt nişte idioţi; nu mă mai interesează să-i cunosc pe ceilalţi vecini pentru că probabil şi ei sunt nişte idioţi” SAU “mi-am cumpărat o masina second hand peugeot şi după o lună s-a stricat cutia de viteze; maşinile peugeot sunt cele mai proaste, nu-mi mai cumpăr niciodată” etc.

Din cauza prejudecăţilor putem rata multe lucruri care poate ar fi fost utile şi/sau interesante, pentru noi sau pentru societatea în care trăim. Pentru că suntem superficiali sau nu avem timp să facem o analiză mai profundă asupra lucrurilor, ne mulţumim foarte des să ne facem o părere despre un anumit lucru sau o anumită persoană foarte rapid. Asta înseamnă că există foarte multe şanse ca acea concluzie pe care am tras-o, mult prea rapid şi uşor, fără să analizăm suficient de multe lucruri, să fie greşită.

Pentru a evita acest lucru, trebuie:

-în primul rând să încercăm să identificăm în activitatea noastră zilnică dacă facem preconcepţii, ce tip de preconcepţii facem şi cât de greşit este că facem acele preconcepţii (cum ne pot afecta pe noi dar şi pe cei din jur)

– pe cât posibil să gândim mai mult şi să reacţionăm mai puţin pe fond emoţional;

– să ne informăm din cât mai multe surse (dacă timpul ne permite) înainte de a trage o concluzie

– să nu avem stereotipuri (pe rase, pe etnii, pe sex etc)

– să ascultăm cu mintea deschisă şi argumentele celor care sunt de altă părere

– să nu mai tragem concluzii în necunoştinţă de cauză sau bazându-ne pe o singură chestie sau două

– să dăm posibilitatea unei persoane să se apere cu argumente, înainte de a-i pune o ştampilă negativă

–  să căutăm chiar noi argumente în favoarea persoanei pe care vrem să o catalogăm ca fiind “un om rău”, înainte de a face acest lucru;

– să nu ne mai susţinem tot timpul sus şi tare părerea noastră dacă este bazată doar pe o analiză superficială; să ne aducem aminte că suntem oameni şi că putem greşi. Să ne aducem aminte că ne putem afla, de fapt, într-o eroare în momentele în care ne impunem cu orice preţ celor din jur punctul nostru de vedere. Gândindu-ne la asta, am fi mai domoli şi mai calmi în exprimarea unei opinii, şi mai receptivi la opiniile celorlalţi, din care am putea învăţa o grămadă de lucruri.

Emilian, 11 iulie 2012, ceicunoi.wordpress.com 

2 responses to “De ce sunt preconceptiile o problema? Ce prejudecati fac românii? Analiza comportamentala probleme oameni (div6)

  1. Pingback: Primaria Sectorului 6 ajuta cersetorii. Si tu poti ajuta, dar NU dându-le bani (pol72) | CE-I CU NOI?

  2. Pingback: Arhiva colectie articole educative despre viata, lume si comportamentul uman, valabile pe termen lung, blog educativ Ce-i cu noi? (edu25) | CE-I CU NOI?

Spune-ți părerea aici:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s