Cum si unde sa donezi sange – ghid complet pas cu pas informatii donare, centre Bucuresti (s10)

În primul rând felicitări că te interesează acest subiect şi felicitări că te interesezi despre donare înainte să te duci să donezi (dacă din acest motiv ai ajuns aici).

În România foarte puţini oameni donează sânge. Unul dintre motivele pentru care puţini români donează este lipsa de informare corectă şi suficientă despre donarea de sânge. De aceea am creat acest ”ghid”. Citiţi acest text pentru a afla detalii complete despre ce presupune donarea de sânge, astfel încât să vă hotărâţi în cunoştinţă de cauză dacă să mergeţi să donaţi sau nu.

-articolul a fost scris pe baza informaţiilor obţinute la Centrul de transfuzie Bucureşti şi pe baza altor informaţii găsite pe internet, în special pe siteul www.doneazasange.ro.  Puteţi consulta şi alte site-uri: donatorionline.ro, asociatiareact.ro,  pentruviata.com, imparte.ro, transfuzii.ro (centrul din Ploieşti) etc. Update: mai nou și centrul din București are site: www.ctsbucuresti.ro

( Update oct 2012:  Blogul Ce-i cu noi? poate fi găsit și pe Facebook AICI)

Iată ce veţi afla dacă veţi citi acest Ghid despre donarea de sânge:

1.De ce e important ca oamenii să doneze sânge? De ce e nevoie de sânge?

2.Despre grupele de sânge 

3.Câţi oameni donează sânge – în Europa, în România, în Bucureşti?

4.De ce donează sânge atât de puţini oameni? Cauzele principale – foarte important

5.Cine NU poate dona sânge? Motive de excludere definitivă, periodică sau de moment – foarte important

Bonus: Alte întrebări și răspunsuri despre donarea de  sânge (ce au căutat oamenii pe google și au ajuns la acest text)

6.Unde se donează sânge? Centrele din toată ţara şi detalii despre centrele din Bucureşti

7.Sfaturi pentru ÎNAINTE de donare, ÎN TIMPUL donării şi DUPĂ donare.

8.Cum donezi sânge în Bucureşti? (cam acelaşi principiu se aplică în toată ţara) + un caz concret

9.Avantaje medicale şi beneficii “materiale” primite la donarea de sânge în România

10. De ce donează sânge românii? De ce se donează sânge în Bucureşti?

11. Concluzie

1.De ce e important ca oamenii să doneze sânge? De ce e nevoie de sânge?

Este nevoie continuă de sânge pentru că omenirea încă nu a inventat un substitut artificial al sângelui, care să funcţioneze la fel de bine. Motiv pentru care, în sistemul medical din ziua de azi, atunci când un pacient are nevoie de sânge, acesta trebuie luat de la un alt om. Dacă nu există oameni care să doneze, acel pacient va muri sau va rămâne bolnav. Dacă există mai mulţi oameni care să doneze, atunci şi mai mulţi pacienţi se vor însănătăşi mai repede (nu vor mai sta la coadă la sânge, nu vor mai alerga după donatori etc).

Sângele este folosit pentru: operaţii (diverse intervenţii chirurgicale), transfuzii necesare în diferite boli, accidente sau diverse lovituri (traumatisme soldate cu pierderi de sânge), neoplasme, naşteri, leucemii, limfoame, talasemii, hemofilii etc.

Sângele are o durata de viaţă limitată. Diferitele componente ale sângelui, care se utilizează în diferite cazuri, pot fi folosite în perioade cuprinse între 5 zile şi câţiva ani:

– Trombocitele trebuie folosite în maxim 5 zile de la donare;

– Celulele roşii (eritrocite) pot fi păstrate la rece pentru maxim 42 de zile sau îngheţate până la maxim 10 ani(dar, datorită costurilor pe care le implică, doar o mică parte din rezerva de sânge poate fi îngheţată)

– Plasma este în general îngheţată şi se foloseşte pe parcursul unui an.

(detalii despre tipuri de donări: http://ctsbucuresti.ro/tipuri_donari.html)

Din cauză că sângele este perisabil, este nevoie de donaţii în fiecare zi.

În orice moment, sute sau chiar mii de persoane caută disperaţi sânge pentru a se face sănătoşi. Să stai fără să-ți pese, denotă natura egoistă a speciei umane. Puteți vedea câteva exemple de oameni care caută disperat sânge aici: http://www.imparte.ro/Donatii/Donatii-sange/Cereri-urgente-de-sange

Principalul motiv pentru care trebuie donat sânge este faptul că ESTE PREA PUŢIN SÂNGE DONAT, DISPONIBIL SPITALELOR DIN ROMÂNIA. În prezent, doar 1-2% dintre români donează sânge. Sistemul medical din România trăieşte într-o continuă nevoie de sânge. Pentru că donează atât de puţini oameni, în spitalele româneşti s-a creat un sistem neoficial de menţinere a cantităţii de sânge disponibil, la un nivel cât de cât constant. Astfel, atunci când un bolnav (un pacient) are o problemă care necesită transfuzie de sânge, dacă nu este o urgenţă (nu moare în următoarele zile), acesta este trimis/rugat de către doctor să caute donatori (cu aceeaşi grupă sanguină sau cu grupa 0 – care e donator universal), care să doneze sânge pentru el. I se spune câte prize de sânge are nevoie (la donare o priză de sânge are 450ml) şi până când nu face dovada că cineva a donat sânge pentru el, acesta nu va primi sânge pentru problema pe care o are. Aceasta este situaţia care există în România anului 2012, şi se întâmpla asta, pentru a evita riscul de a rămâne fără sânge atunci când ai o urgenţă. Dacă ar dona mai mulţi oameni sânge, n-ar mai fi nevoie de acest sistem inuman, însă care reprezintă singura varianta valabilă în situaţia dată.

Nu există legal obligaţia ca pacientul să asigure “recuperarea” sângelui consumat, însă pentru că odată ce s-au făcut bine, românii n-or să mai stea ei să caute şi să convingă nişte rude/prieteni să doneze cantitatea de sânge folosită, doctorii sunt nevoiţi să se asigure că sângele este recuperat încă dinainte de a fi folosit.

În cazul urgenţelor (stai să mori dacă nu primeşti sânge), bineînţeles că te repară cu sângele (puţin) pe care îl au deja, însă dacă nu reprezinţi o urgenţă, până nu faci rost de sânge pentru  tine, nu eşti operat. Ar fi de bun simţ ca cei care au primit sânge în regim de urgenţă, în semn de mulţumire, să se ducă apoi să caute persoane care să doneze pentru a realimenta „banca de sânge”. Câţi români fac chestia asta?

O mare cantitate din sângele donat este eliminat în urma analizelor amănunțite, pentru că se descoperă că nu este bun. Destul de mulți dintre cei care vin să doneze pentru prima oară se dovedește ulterior, la analizele sângelui, că au Hepatita B sau C. Per total, cantitatea de sânge donat care poate fi folosită în spitale acoperă doar 50-60% din cantitatea necesară. Astfel, în mod continuu, există oameni care caută disperat persoane care să doneze sânge pentru ei…

2. Despre grupele de sânge

Oamenii au diferite grupe de sânge, iar clasificarea lor se face raportat la cele două sisteme de clasificare (ABO şi RH):

Cele 4 grupe de sânge conform sistemului ABO sunt următoarele:

0 (zero) (grupa 1, sau 01) (donatori universali) – pot primi doar de la 0, donează oricui

A (grupa 2, sau A2)– pot primi de la A și O, donează doar grupelor A și AB

B  (grupa 3, sau B3)– pot primi de la B și O, donează doar grupelor B și AB

AB  (grupa 4, sau AB4) (primitori universali) – pot primi sânge de la orice grupă, donează doar la AB

Cele două clase conform sistemului RH sunt:

RH pozitiv (RH+) –> primeşte şi de la RH+ şi de la RH-, dar donează doar către persoane cu RH+

RH negativ (RH–) –> primeşte doar de la RH–, dar donează şi celor cu RH+ şi celor cu RH–

Grupa de sânge a oamenilor va arăta deci ceva de genul următor: „ grupa  AB4 – RH pozitiv”

Alte detalii despre ce este RH-ul găsiţi AICI.

Acum chestia cu grupele astea de sânge este că unele sunt mai rar întâlnite, şi deci mai valoroase pentru centrele de donare. Mai exact, doar 15% din totalul populaţiei de pe glob are RH negativ. Deci cine ştie că are RH negativ este cu atât mai obligat moral să meargă să doneze. Apoi, din sistemul ABO, cea mai valoroasă grupă este 01, pentru că sângele din grupa 01 poate fi folosit la orice pacient. Cele mai rare grupe de sânge la centrul din Bucureşti sunt AB4 negativ (adică grupa AB şi cu Rhul negativ) şi A2 negativ. Există oameni care caută disperaţi şi totuşi nu găsesc pe cineva cu aceste grupe de sânge să doneze pentru ei, mulţi dintre ei sunt dispuşi chiar să plătească donatorului sângele oferit, însă donatorii nu sunt de găsit. Acestea sunt printre cazurile disperate  ÎNSĂ LA CENTRUL DE DONARE ESTE NEVOIE NON-STOP, DE TOATE GRUPELE DE SÂNGE, INDIFERENT DE RH!

3.Câţi oameni donează sânge – în Europa, în România, în Bucureşti?

În câteva ţări europene, procentele de donatori sunt următoarele (raportat la întreaga populaţie) (sursa: doneazasange.ro): Danemarca – 10%; Anglia – 9%; Olanda – 8%; Germania – 6%; Franţa – 6%; Italia Sud – 4%;Italia Nord – 3%; Ungaria – 4%;

Deşi în ţările occidentale civilizate, la donarea de sânge  nu se oferă decât o gustare sau o simplă băutură răcoritoare şi nimic altceva iar în România există recompense băneşti şi de altă natură (despre care vom vorbi mai jos) , doar 1-2% dintre români donează sânge.

La singurul centru de donaţii benevole din Bucureşti (CTSM București) (unde donează cei care locuiesc în București sau Ilfov), vin zilnic minim 100 de donatori (foarte rar 70-80 şi maxim 250 de donatori în “zilele bune”). În total, pe lună, donează în Bucureşti în jur de 3000-4000 de persoane. Asta înseamnă 36.000 – 48.000 de donări pe an. Atenţie! Donări, NU persoane! Pentru că foarte mulţi donatori sunt “fideli” şi donează de cel puțin 3 ori pe an. Ceea ce înseamnă că numărul bucureştenilor și ilfovenilor care donează sânge anual este mult mai mic. Dar să calculăm totuşi un procent: să zicem că avem 40.000 de donatori ”unici” pe an la CTSM București, o populaţie stabilă în Bucureşti de 1.800.000 de locuitori, și o populație în județul Ilfov de 300.000 de persoane. 40.000 de donatori, din 2.100.000 de locuitori populația totală stabilită pentru Buc+Ilfov înseamnă 1.9%. Deci 1.9% dintre bucureşteni și ilfoveni donează sânge pe an. Vi se pare mult sau puţin? ESTE INFIM! Dar… denotă perfect nivelul de egoism din rândul românilor şi al bucureştenilor în special. (p.s.: nici cu țările ”occidentale” nu mi-e rușine: chiar și 10% e un procent foarte mic, dar oricum, mai bine decât la noi)

Din păcate, în prezent nu există în România un sistem unitar de donare la nivel național. Nu există un registru universal valabil pentru toată țara, astfel încât atunci când cineva donează la Iași de exemplu, să apară instant în baza de date comune la nivelul întregii țări.Din păcate această centralizare nu există, astfel că nu se poate dona decât în zona de domiciliu ( de exemplu cei din București și Ilfov donează la centrul din București, iar restul persoanelor donează fiecare în județul lui). Câte județe sunt, atâtea centre de donare la nivel național. Nu ai voie să donezi în altă parte, pentru că nu au de unde să știe cei de acolo când ai donat ultima oară (femeile nu au voie să doneze mai des de 90 zile, iar bărbații mai des de 70 de zile). În situația actuală, fără o evidență centralizată la nivel național, dacă s-ar permite donarea și în alte județe ar însemna că foarte mulți oameni s-ar îmbulzi să doneze foarte des, în diferite centre din țară, pentru a primi acele beneficii materiale. Dacă nu ar fi periculos pentru sănătate, și sângele ar fi de calitate, nu ar fi nicio problemă, însă termenul de 90 zile pentru femei și 70 zile pentru bărbați nu e stabilit degeaba.

4.De ce donează sânge atât de puţini oameni? Cauzele principale

În timp ce mulţi oameni au motive reale, valabile pentru care nu donează (au anumite boli, sunt prea bătrâni etc), foarte mulţi îşi găsesc scuze care nu sunt de fapt valabile. Printre acestea menţionez:

A.Nu-mi plac acele / mi-e frică de ace / mi-e frică să donez sânge

Este foarte bine să înţelegem această frică de ace, de sânge şi de spitale. Ea izvorăște din două locuri:

1.Instinctele biologice

Deşi putem îndura fără probleme acea mică durere a înţepăturii unui ac, organismul nostru reacţionează din punct de vedere biologic, pentru a se autoapăra. Pentru corpul nostru biologic, orice durere, oricât de mică, înseamnă ceva de rău, înseamnă teoretic un factor care ne face rău (de aceea apare durerea – ca avertizare). Atunci când în minte ne apare ideea să donăm sânge, sau să ne facem un vaccin, sau o injecţie, sau să mergem la dentist, corpul nostru biologic va reacţiona instinctiv respingând această idee, pentru că în trecut, atunci când s-a mai întâmplat, l-a durut. Deci toată reticenţa pe care o avem în legătură cu acele, spitalele, dentiștii, pleacă din aceste instincte biologice care nu s-au adaptat încă la tehnologia modernă a omului (ace, seringi, aparate etc) dar şi din faptul că organismul nostru biologic “ştie” că prin sângele altor oameni se pot transmite tot felul de boli. Toate gândurile de genul “nu suport acele”, “nu-mi plac acele”, “nu-mi place să văd sâng”,  “nu-mi plac spitalele” pleacă din această autoapărare/autoconservare biologică a organismului uman. Dar partea noastră raţională ştie totuşi că nu e nicio  problemă dacă donezi sânge şi că e chiar benefic pentru organism (se reîmprospătează sângele), deci rămâne doar ca partea raţională să câştige în faţa părţii biologice, şi să mergeţi să donaţi. Uitați câteva imagini cu ajutorul cărora să vă analizați aceste instincte biologice. Dacă vă uitați la ele și simțiti că vă e rău sau vă e scârbă sau simțiți o senzație de repulsie sau de genul ”ICHh!”, este foarte important să conștientizați că de fapt nu există motive concrete, raționale care să vă îndepărteze de așa ceva, și că întregul proces de donare de sânge este ceva normal în ziua de azi, se practică de ani de zile și nu este nicio problemă pentru cei care donează.

Un al doilea motiv pentru care există acea frică de ace-spitale-sânge este:

2.Conştiinţa că mediul spitalicesc românesc te poate îmbolnăvi

Pentru că partea raţională şi partea biologică uneori „comunică”, faptul că ştim raţional că spitalele din România sunt pline de oameni bolnavi şi sunt de multe ori surse de îmbolnăvire (în loc să ne facă sănătoşi) acest lucru s-a transmis în biologic, şi atunci când vine vorba de spitale, aproape că instinctiv reacţionează acel sistem biologic de autoapărare/autoconservare, care îţi spune „Nu te duce acolo! O să te infectezi cu cine ştie ce boli! O să te îmbolnăveşti! Nu vrei să te îmbolnăveşti! Nu te duce!” Şi astfel românii (şi nu doar ei) nu se duc să doneze, pentru că fie le e scârbă când vine vorba de mers la un centru medical, fie li se instalează o lene în a se duce sau a se gândi la asta, devin reticenţi, amână mersul, nu se mai duc deloc etc. Acest lucru se combate prin 2 argumente raţionale valabile reale:

– centrul de donare din Bucureşti este separat de alte secţii din clădire (nu trec pe acolo oameni bolnavi, nu prea se plimbă persoane contagioase pe acolo de la care să te infectezi). De asemenea centrul este proaspăt renovat parțial (mai-iunie 2012);

– nu există risc de infecţie/îmbolnăvire de la instrumentele medicale folosite, pentru că se utilizează doar ace şi instrumente de unică folosinţă pentru fiecare pacient în parte, desigilate în faţa donatorilor (puteţi cere să vedeţi că sunt sigilate înainte să le folosească). Deci nu vă faceți probleme din acest punct de vedere.

Alte scuze care nu sunt de fapt valabile:

B.Sunt prea ocupat

Aici este o chestie de prioriăţi. Ce este mai important pentru tine? Să faci lucrul pe care aveai de gând să îl faci în mod obişnuit, sau să salvezi viaţa cuiva (la propriu)? Atunci când îţi stabileşti priorităţile ţine cont şi de lucrurile aflate din acest text cât şi de avantajele donării de sânge, explicate mai jos. Dacă nu ai timp acum, sau în perioada asta, fă-ţi timp mai târziu, în altă zi, în altă săptămână sau în altă perioadă şi du-te şi donează.

C.Am donat deja sânge

Este foarte bine că ai donat. Însă ţine minte că se poate dona o dată la 70 de zile (bărbaţii) şi o dată la 90 de zile (femeile). Deci se poate dona de cel puţin 3 ori pe an.

D.Nu-mi permite religia să donez sânge

Poftim? De ce? Religia ta nu-ți permite să îți ajuți aproapele și să faci fapte bune? Oamenii religioși care nu pot gândi cu propriul lor cap, și trebuie să le spună cineva de sus dacă este bine sau nu să donezi sânge, ar trebui să știe că Biserica Ortodoxă Română este de acord cu donarea de sânge și chiar și cu donarea de organe pentru salvarea de vieți omenești.

Alte chestii găsite pe www.doneazasange.ro, pe care ar trebui să le ştii:

– orice grupă de sânge este bună;

– nu-ţi face griji, ai suficient sânge cât să donezi. O priza obişnuită de sânge este de 450 ml, cantitate care nu presupune nici un risc pentru donator, deoarece organismul are permanent în rezervă circa 300-400 ml de sânge (pe care îl foloseşte când se depun eforturi mari), precum şi capacitatea de a reface repede sângele donat (cantitativ în 1—2 ore, iar calitativ în 14 zile), fără a fi necesar un tratament sau o alimentaţie specială.

– nu te vei simţi foarte slăbit sau afectat după donare (mai ales că donarea se face pe „mâncate”, nu pe burta goală);

– nu îţi amâna donarea pentru că ai o grupă de sânge rară şi aştepţi să apară un caz special –> du-te şi donează acum, pentru că deja există acele cazuri speciale, doar că nu ştii personal de ele.

Uitaţi mai jos ce spune o statistică făcută acu’ vreun an pe non-donatori legat de motivele pentru care nu se donează în România. Nu ştiu cât de bine a fost făcut din punct de vedere ştiinţific-matematic-statistic acest sondaj, dar îl puteţi analiza pe tot AICI.

5.Cine NU poate dona sânge?  Motive de excludere definitivă, periodică sau de moment

Vezi condiții de admisibilitate și pe siteul CTSMBucurești: http://ctsbucuresti.ro/conditii_admisibilitate.html

A. Excluşi de la donare definitiv (pe viaţă):

Persoanele care sunt pensionate pe caz de boală indiferent de boala pentru care s-au pensionat şi persoanele care au în prezent sau au avut (indiferent când, chiar şi în copilărie), una dintre următoarele boli/afecţiuni:

– orice tip de hepatită
– antigen ATG , HBS
– TBC
– sifilis
– malarie
– epilepsie
– bruceloză
– ulcer, sau care au avut operații de ulcer
– diabet
– boli de inimă
– boli de piele
– boli ale sângelui: anemii, anemii feriprive – prea puțin fier în organism (carență de fier), talasemii, hemofilii etc
– miopie peste 6 dioptrii (+ sau -)
– cancer
– sida
– leucemie
– toate bolile cronice, cardiace, psihice
– sechele pulmonare
– afecțiuni cardiovasculare: tahicardie, hipertensiune arterială cronică în tratament, crize de angor, accident vascular cerebral, embolii pulmonare operate, endocardite etc.;
– istoric de afecțiuni ale sistemului nervos central: orice antecente patologice severe de afecțiuni ale sistemului nervos central (traumatisme craniene cu sechele, toxicomania, miastenia etc.);
– tendinta patologică la sângerare;
– afecțiuni ale tractului gastrointenstinal, genitourinar, afecțiuni hematologice, afecțiuni renale, afecțiuni metabolice și endocrine, afecțiuni ale sistemului respirator, alergii s.a.m.d. Persoanele cu boli profesionale, pensionate medical sau cu un comportament sexual riscant nu pot, de asemenea, să doneze sânge.

B. Refuzaţi la donare în ziua/perioada respectivă (restricţii pentru donare):

Atenţie: aceste restricţii pot diferi uşor de la un centru de donare la altul, sau de la un medic la altul… Pentru fiecare donator se face o “analiză” personalizată legat de restricţiile de mai jos, iar doctorul care face acea analiză poate da OK-ul sau nu. Din comentariile primite de cititori, se pare că, în practică, în cadrul centrelor de donare, există diferenţe de opinie legat de: limitele de vârstă, limitele de greutate, la cât timp de la ciclu poţi dona sânge, dacă ai voie sau nu să donezi dacă iei anticoncepţionale, cu cât timp înainte de donare nu ai voie să bei alcool etc.

– tinerii sub 18 ani (pot dona doar dacă vin cu părinţii şi aceştia sunt de acord)
– pot dona doar persoanele până în 60 de ani (pot dona însă şi cei peste dacă sunt acceptaţi de personalul medical de la centru, în funcţie de starea de sănătate, vitalitate vizibilă, insistenţă etc); de asemenea, donatorii vechi (cei care au mai donat) pot dona până la 65 de ani sau şi mai mult în funcţie de vitalitatea şi sănătatea organismului – aspecte care se decid de către personalul medical înainte de donare;
– de regulă femeile care au sub 50kg sau peste 100kg nu pot dona
– de regulă bărbaţii care au sub 60kg sau peste 110kg nu pot dona
– nu pot dona persoanele cu tensiune arterială sistolică necorespunzătoare (sub 11 sau peste 18mmH)
– persoanele care au suferit în ultimul timp pierderi de sânge sau au fost în ultimele luni supuse vreunei intervenţii chirurgicale (să nu fi suferit vreo operaţie minoră – în ultimele 3 luni sau majoră – în ultimele 6 luni, să nu aibă programate operaţii în perioada donării sau după donare
– să nu fi făcut anestezie la stomatolog sau în altă parte înainte de donare (anestezia intră în sânge)
– persoane cu o stare de oboseală care să nu le permită donarea
– să nu fi consumat alcool sau o masa bogată în grăsimi înainte de a se prezenta la recoltare; ai voie un sandviş, ceva uşor, ai voie să bei un suc, apa, chiar şi cafea;
– să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 24 de ore înaintea donării (nu ai voie să bei alcool cu o zi – două înainte)
– ai voie sa fumezi înainte de donare, însă dacă fumezi în următoarele 2 ore de la donare, rişti să ţi se facă rău.
– gravida nu poate dona sânge, întrucât organismul său trebuie să acopere şi nevoile viitorului copil, iar interdicţia se prelungeşte 18 luni după naştere pentru ca organismul mamei să-şi refacă pierderile.
– FEMEILE să nu fie: însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală (la ciclu). ATENŢIE: puteţi dona sânge doar după ce trec cel puţin 5 zile de la ultima zi de ciclu. O colegă a fost refuzată la donare pe acest motiv. Teoretic trebuie să treacă 10 zile de la prima zi de ciclu, dar pentru că există diferenţe privind durata ciclului la femei, cel mai sigur este să aşteptaţi măcar 5 zile de la ultima zi de ciclu (timp în care se reface fierul în organism şi toate cele), după care puteţi merge să donaţi;
– nu puteţi dona dacă sunteţi răciţi, aveţi herpes sau sunteţi băuţi
– nu pot dona cei care au stări emoţionale exagerate
– trebuie să nu iei pastile cu vreo zi două înainte, ca să nu fie în sânge (cu excepţia anticoncepţionalelor – poţi dona chiar dacă iei anticoncepţionale în perioada donării)
– alergiile sunt eliminatorii doar dacă alergia se manifestă în perioada donării, important este să nu ai propriu-zis alergie în timp ce donezi, să nu-ți curgă nasu/ochii, să nu ai bășici, bube pe piele, să nu se manifeste concret alergia în acea perioadă;
– să nu ai urticarie, bube pe piele etc
– să nu te fi vaccinat în ultimele 2 săptămâni
– să nu fii răcit sau sub tratament
– este okay să donezi dacă iei anticoncepţionale
– nu contează anotimpul, poţi să donezi sânge şi vara şi iarna
– nu poți să donezi la centrul din județul tău pentru bolnavi din alte județe
– regula generală este că nu poţi să donezi într-un judeţ dacă tu locuieşti în alt judeţ; de exemplu în centrul din Bucureşti poţi dona doar dacă locuieşti în Bucureşti şi Ilfov, poţi dona pentru un bolnav care se află într-un spital din Bucureşti sau Ilfov şi poţi dona totuşi dacă eşti din altă parte doar dacă: A.lucrezi oficial în Bucureşti/Ilfov şi aduci adeverinţă/legitimaţie de serviciu sau contract de muncă prin care să demonstrezi că lucrezi în Bucureşti/Ilfov SAU B.eşti student în Bucureşti/Ilfov şi demonstrezi acest lucru cu legitimaţia de student. Aceste reguli se aplică în toate judeţele ţării, iar faza cu ”nu ai voie să donezi în alt județ” etc există pentru că încă nu avem acel sistem centralizat despre care am vorbit la început.

– Poti dona sange cu buletin de provincie in Bucuresti si viceversa atata timp cat donezi pentru un pacient anume. Poti dona in provincie la orice centru de transfuzie sau donare ( sunt centre de donare in majoritatea policlinicilor din tara ) pentru un pacient aflat intr-un spital dintr-o alta localitate. De la centrul unde ai donat, ti se elibereaza un document care atesta ca ai donat sange pentru pacientul X, din spitalul Y, aflat in localitatea Z iar documentul respectiv se prezinta la spitalul unde pacientul este internat. OFICIAL NU are importanta ce grupa de sange ai donat, pacientul primeste grupa de care are nevoie DAR au fost situatii cand sangele nu a putut fi folosit pentru pacient pentru ca “vezi Doamne” nu corespundea grupa. Pentru siguranta, daca doriti sa donati sange pentru un pacient din alta localitate, donati grupa de care are nevoie, la centrul din zona in care sunteţi voi. (multumim pentru această informaţie primită printr-un comentariu mai jos)

C. Refuzaţi pe moment:

-cei care au glicemia scăzută (se vede la analiza care se face pe loc, cu o picătură de sânge din deget), sunt trimiși să mănânce ceva dulce sau să bea un suc ceva și le crește imediat glicemia la loc, revin și fac o nouă analiză cu sânge din deget și dacă iese ok, pot dona.

Alte întrebări și răspunsuri despre donarea de sânge (ce au căutat oamenii pe google și au ajuns la acest text):

poţi dona sânge dacă nu ştii grupa de sange?   –   DA! (cel puțin în București te acceptă la donare indiferent de grupa de sânge; dacă există locuri în România unde te refuză dacă ai o anumită grupă de sânge, acest lucru arată doar cât de distrusă este această țară)

poţi dona sânge dacă nu ai asigurare medicală? – DA! În tot procesul de donare NU ţi se cere niciodată asigurarea medicală. Nu interesează pe nimeni aşa ceva acolo.

câţi litri de sânge îţi ia la donaţie în funcţie de kg? – kilogramele contează doar în momentul în care doctorul decide dacă poţi dona sau nu. Dacă ai prea puţine kg sau prea multe, eşti refuzat de la donare. Dacă eşti acceptat pentru donare, INDIFERENT de câte kg ai, vei dona exact o singură “priză” de sânge, şi anume 450 ml.

ai nevoie de buletin ca sa donezi sange? – DA! (iar dacă donezi pentru un anumit bolnav ţi se face şi poză)

daca donez sange sunt platit pe ziua respectiva de la serviciu? – DA! (pentru faptul că ai donat, primeşti o adeverinţă de “scutire” pentru acea zi de la serviciu, dar tu eşti plătit pentru acea zi, chiar dacă nu ai fost la serviciu propriu-zis – cel puţin asta este teoria…)

dupa donare sange aparitia unei vanatai pe mana – aşa cum scrie şi mai jos la sfaturi DUPĂ donare, dacă vă apare o vânătaie în zona de unde s-a recoltat sângele, nu este nimic grav, se resoarbe singură în 1-2-3 zile; aplicaţi comprese reci pe locul respectiv în primele 24 de ore.

daca faci sex inainte de donare de sange e bine? – teoretic n-are nicio legătură, dar dacă a doua zi de dimineaţă (când vrei să te duci să donezi), te simţi prea obosit, mergi în altă zi să donezi sânge.

ce trebuie ca sa donezi sange – tot ce îţi trebuie ca să donezi sânge este să fii “eligibil” adică să nu te refuze la centrul de donare, din diferite motive (ca să vezi motivele pentru care ai putea fi refuzat, citeşte punctul 5 de mai sus – A, B şi C). Dacă eşti eligibil conform criteriilor pe care le-am trecut cu liniuţă mai sus, tot ce trebuie să faci este să identifici UNDE poţi dona sânge concret (citeşte punctul 6 de mai jos), află programul de donare, ia BULETINUL cu tine şi du-te şi donează! Nu îţi trebuie asigurare medicală, analize medicale sau alte acte ca să donezi. Îţi trebuie doar buletinul sau cartea de identitate.

donezi sange si primesti bani pe loc – DA! Dacă eşti acceptat pentru donare, şi donezi sânge, vei primi imediat după donare toate acele beneficii materiale (adeverinţă pentru zi liberă de la şcoală-facultate-serviciu, adeverinţă pentru reducere pe transport şi bonuri de masă în valoare de 63 de lei). Deci toate acestea le primeşti PE LOC. Doar rezultatele analizelor medicale care se fac sângelui DUPĂ ce l-ai donat, le vei primi în 3 zile lucrătoare – trebuie să le ridici personal, cu buletinul/cartea de identitate (alte detalii despre avantajele medicale şi beneficiile materiale ale donării de sânge citiţi mai jos, la punctul 9).

din cat in cat timp poti dona sange – o dată la 70 de zile bărbaţii şi o dată la 90 de zile femeile (cam asta este teoria şi practica în Bucureşti; e posibil să fie mici diferenţe la nivel naţional, în funcţie de centrul de transfuzii sau personalul medical de acolo – poate unii doctori acceptă să donezi şi mai des, nu ştiu).

daca donezi sange iti afecteaza data ciclului – NU, dar atenţie: nu ai voie să donezi cât timp eşti la ciclu! (de asemenea, se pare că nu poţi dona imediat după ultima zi de ciclu; trebuie să treacă minim 5 zile de la ultima zi de ciclu ca să poţi dona sânge – ceva de genul ăsta)

daca donez sange o data trebuie regulat? – NU! Donarea de sânge este voluntară. Donezi de câte ori vrei tu. Dacă vrei să donezi o singură dată, te duci, donezi şi gata. Nu te obligă nimeni să mai donezi şi altă dată. Însă dacă tot ai donat o dată, te-ai obişnuit cu procedura, ai câştigat şi nişte bani, de ce să nu donezi regulat? Sunt oameni a căror bunăstare sau chiar viaţă depinde de sângele pe care îl donează oameni ca tine la centrul de recoltare…

cand donezi sange afli daca esti insarcinata – NU CRED. Nu ştiu dacă printre analizele care sunt făcute asupra sângelui se verifică şi chestia asta. Nu cred că verifică nimeni. Teoretic astre trebuie să ştii tu înainte să mergi să donezi, pentru că NU ai voie să donezi sânge dacă eşti însărcinată. Teoretic trebuie să te întrebe doctorul de la centrul de donare dacă eşti însărcinată şi alte detalii despre asta, ÎNAINTE să te lase să donezi… (Dacă vrei să afli dacă eşti însărcinată sau nu, există metode mai simple decât donarea de sânge, şi anume un test de sarcină cumpărat din orice farmacie, care costă în jur de 10 lei)

mai primesc bonuri de masa daca donez sange pentru o anumita persoana – DA, primeşti bonuri de masă dacă donezi sânge, indiferent pentru cine.

6.Unde se donează sânge?  Centrele din toată ţara şi detalii despre centrele din Bucureşti

Teoretic procesul de donare și majoritatea detaliilor din acest text sunt valabile pe întreg teritoriul țării. Însă am găsit pe net un comentariu la un moment dat în care cineva spunea că a fost să doneze și nu l-au lăsat să doneze pentru că aveau suficient sânge din grupa lui. Nu mai știu despre ce județ era vorba, nu știu dacă este adevărat. Dacă este adevărat…cum să nu iei sângele omului care a venit să doneze, chiar dacă tu ai destul? Puteau să îl trimită în alt județ care nu avea suficient. Anyhow. Deci, ca să fiți siguri, sunați la telefon și întrebați dacă au nevoie de sângele vostru și eventual întrebați și ce alte restricții au pentru a vă lăsa să donați (poate mi-a scăpat mie ceva mai sus), ca sa nu mergeți degeaba.

Lista centrelor din toată ţara aici:  http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

Centrul de donare București+Ilfov: CTSM Bucureşti, Str. Constantin Caracaş nr.2-8, sector 1, telefon: 031 425.12.30/ 031 425.12.31 / 031 425.12.32 / 031 425.12.33. (bulina albastră de pe harta de mai jos). CTSM Bucureşti se află în clădirea Institutului de Hematologie Transfuzională Prof. Dr. C.T. NICOLAU (021.319.31.62, 021.212.81.26), intrarea din stânga cum te uiţi la clădire mergând pe strada C. Caracaş.

www.ctsbucuresti.ro

Poze DUPĂ RENOVARE (parţială):

În București se mai poate dona sânge și la Spitalul de Urgenţă Floreasca (Calea Floreasca nr.8, sector 1, 021 599.23.00 / 021 599.23.08 / 021 317.01.21) și Spitalul Fundeni (Sos. Fundeni nr. 258, sector 2, 021 275.07.00 / 021 275.05.00 / 021 318.04.00) DOAR PENTRU PACIENŢI DIN ACELE SPITALE și FĂRĂ SĂ PRIMIŢI ACELE BENEFICII MATERIALE (bonurile de masă etc).

7. Sfaturi pentru ÎNAINTE, ÎN TIMPUL DONĂRII şi DUPĂ DONARE

Înainte de a dona:
– Verificaţi dacă sunteţi eligibil pentru a merge să donaţi, citind restricţiile de la punctul 5 de mai sus (ca să nu mergeţi degeaba). Verificaţi programul pentru donatori la numerele de telefon aflate în lista centrelor de donare de mai sus (ca să nu găsiţi închis).
– Odihniţi-vă bine în noaptea de dinaintea donării.
– Mâncaţi ceva uşor înainte de donare. Nu trebuie mâncate alimente cu multe grăsimi (lapte, unt, carne) şi mai ales nu trebuie servită o masă copioasă însoţită de alcool. Este recomandat să se ia micul dejun constituit din multe glucide şi lichide (ceai cu mult zahăr, se poate bea o cafea dulce – nu pe burta goală, se poate mânca un corn, un sandvici cu dulceaţă, o prăjitură etc). Se poate consuma peşte, fasole, cereale îmbogăţite cu fier, stafide sau prune. Evitaţi mâncărurile grase ca hamburgerii, cartofii prăjiţi ori îngheţata înainte de donare. Testele pentru infecţii făcute asupra sângelui donat, pot fi afectate de grăsimi/lipide – ce apar în sânge la câteva ore după ce au fost consumate mâncărurile grase.
– Consumaţi mai multe lichide pentru a înlocui volumul pe care îl veţi dona.Atenţie: cu cel puțin 24 ore înainte de donare nu se consumă alcool!
– Imediat înainte de donare nu se fumează.
– Nu trebuie luate pastile cu vreo zi două înainte, ca să nu fie în sânge.
– Înarmaţi-vă cu răbdare şi fiţi pregătiţi pentru a aştepta în jur de 2 ore (în Bucureşti) pentru a termina tot procesul de donare. Luaţi-vă la voi o carte sau ceva de citit.

ATENŢIE: Unele asistente de la centrul de donare Bucureşti nu sunt de acord să bei cafea înainte de donare. Cel mai sigur este să verificaţi telefonic înainte.

În timpul donării:
– Purtaţi haine cu mâneci care se pot ridica uşor mai sus de cot.
– Relaxaţi-vă!
– Spuneţi dacă vi se face rău şi cereţi un pahar de apă/suc dacă simţiţi nevoia.

SFAT PENTRU CEI CĂRORA LI SE GĂSESC GREU VENELE (primit ca şi comentariu de la un cititor):

Vreau sa contribui si eu cu un mic aspect aflat din experienta proprie, poate ii foloseste cuiva care are aceeasi “particularitate”. Eu am venele foarte greu “accesibile”, motiv pentru care si o simpla recoltare pentru analize este o adevarata provocare pentru personalul medical; chiar daca acele folosite la donare sunt mai groase decat cele de analize, iar personalul ultra-experimentat, tot dureaza ceva pana sa-mi “prinda” bine vena. Dar mi s-a spus ca daca ma hidratez bine inainte (cam 1 litru de lichid, baut usor-usor), procesul devine mai usor si pentru ei si pentru mine – fapt verificat. Acest lucru se aplica si atunci cand fac analize, doar ca atunci lichidul trebuie sa fie exclusiv apa.

După donare:
– În primele 2 ore de la donare nu se fumează (rişti să ţi se facă rău).
– Imediat după donare puteţi servi un sandviş şi un suc dacă simţiţi nevoia.
– Rehidrataţi-vă consumând lichide.
– Dacă vă simţiţi ameţiţi, întindeţi-vă, preferabil cu picioarele mai sus, până când senzaţia trece. – În cazurile rare când mai au loc uşoare sângerări după îndepărtarea bandajului, apăsaţi locul respectiv şi tineţi braţul ridicat timp de 3-5 minute.
– Dacă apar sângerări sau vânătăi sub piele, aplicaţi comprese reci pe locul respectiv în primele 24 de ore.
– Faptul că ai donat, nu îţi afectează activitatea curentă, îţi poţi desfăşura treburile în mod obişnuit – singurele restricţii sunt efort exagerat, şi fumat vreo ora-două după ce ai donat.
– În următoarele 5 ore de la donare trebuie evitate exerciţiile fizice ori ridicarea de greutăţi. De asemenea, poate n-ar fi bine să conduceţi, pentru că e posibil ca donarea să vă dea o uşoară stare de somnolenţă.

O priză obişnuită de sânge este de 450 ml, cantitate care nu presupune nici un risc pentru donator, deoarece organismul are permanent în rezervă circa 300-400 ml de sânge (pe care îl foloseşte când se depun eforturi mari), precum şi capacitatea de a reface repede sângele donat (cantitativ în 1—2 ore, iar calitativ în 14 zile), fără a fi necesar un tratament sau o alimentaţie specială. Un om are aprox 5-7 litri de sânge deci cei 450ml reprezintă sub 10%. Cantitatea exactă de sânge pe care o are un om depinde în principiu de talie (înălțime, greutate etc). Nu este permisă donarea de mai mult de 450ml de sânge o dată ( se poate dona o singură priză o dată la 70 zile – bărbaţii şi 90 zile – femeile).

8.Cum donezi sânge în Bucureşti? (cam acelaşi principiu se aplică în toată ţara)

3 lucruri importante pe care trebuie să le faci înainte să pleci spre donare:

1.Te asiguri că eşti eligibil pentru a dona, citind restricţiile prezentate mai sus.
2. Te uiţi pe hartă ca să vezi cum ajungi la centrul de donare din strada Constantin Caracaş nr 2-8 (CTSM Bucureşti, care este în aceeaşi clădire cu Institutul naţional de hematologie transfuzională prof. dr. CT NICOLAU)
3. Suni la telefon şi verifici programul de donare, ca să nu mergi degeaba
(când am fost eu – sfârşitul lui aprilie, programul era următorul: donatori noi 7:30 – 11, iar donatori care au mai fost, au deja carnet de donator – 7:30-13:30), nr de telefon 031 425.12.30.

Repet câteva chestii: pentru bolnavi aflaţi în spitale din afara municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, nu se poate dona sânge la CTSM Bucureşti. Tot ce se donează în Bucureşti, rămâne în Bucureşti+Ilfov. Dacă eşti student şi vrei să donezi în Bucureşti, trebuie să ai legitimaţie de student la o Fac din Bucureşti. Dacă lucrezi în Buc cu carte de muncă şi poţi face dovada prin adeverinţă, poţi să donezi sânge în Bucureşti.

Ajuns la clădirea Institutului Nicolau, mergând pe strada Constantin Caracaş şi uitându-vă la clădirea, sunt două intrări. Cea din stânga este pentru centrul de donare sânge. Nu lăsaţi să vă afecteze prea mult aspectul exterior al clădirii. Nu contează atât de mult, iar clădirea e destul de ţapănă, nu are bulină şi nu cade tencuiala din ea. Deci e okay, sunteţi în siguranţă. Mai important este cum e pe interior, şi o veste bună este că centrul de donare a fost parţial renovat de curând.

Etape pe scurt ale procesului de donare în Bucureşti (valabile pt luna aprilie 2012 – înainte de renovarea centrului):

(oricum ţi se spune acolo exact tot ce trebuie să faci, deci citiţi ce scrie mai jos, ca idee, ca să vedeţi ce presupune procesul de donare)

– Se merge la etajul 1 la ”fișier” unde te înscri (te îndrumă portarul peste care dai la parter) – îți trebuie buletin + carnet de donator cine are. Se face o fișă nouă și se dă carnet de donator celor care vin pentru prima oară. Dacă persoana a mai donat, i se scoate fișa din arhivă. Fișele sunt apoi trimise mai departe la stație, de unde se strigă pacientul. La fișier au o bază de date cu cei care sunt înregistraţi oficial cu hepatită, cancer, HIV etc, şi sunt refuzaţi încă de acolo în cazul în care vin să doneze. Atunci când vrei să donezi pentru bolnavul X, trebuie să precizezi la fișier că vrei să donezi pentru cineva anume, şi trebuie să le spui NUMELE bolnavului şi SPITALUL în care este internat, sau în evidență. Cei care donează pentru un anume bolnav sunt pozați;
– Apoi donatorul coboară în sala de așteptare de la parter de unde ia un chestionar (de la portar) pe care trebuie să îl completeze cât așteaptă (atenţie: nu toate întrebările şi răspunsurile din chestionar sunt eliminatorii; acest lucru îl va decide medicul care se va uita pe chestionar, de faţă cu tine):

– Între timp, fișele pleacă la stație și se împart pe cabinete, se strigă prin boxe la ce cabinet să se ducă fiecare pacient, iar acesta urcă având chestionarul completat și semnat;
– Dacă e coadă, aștepți și apoi intri în cabinet (se poate întâmpla ca în cabinet să ajungă la un moment dat să fie mai mulți donatori). Aici, toți cei care vin să doneze trec printr-o primă etapă de teste: cântărit, temperatură, ascultat inima, tensiune, puls, verificat chestionarul completat anterior etc. Doctorii pun întrebări pe baza chestionarului, despre istoricul tău medical, al familiei etc. O parte dintre pacienți sunt eliminați din procesul de donare în această etapă de verificări – fie se află că au o boală pe care nu au menţionat-o și sunt eliminați definitiv, fie sunt eliminați temporar (sunt prea obosiţi, au tensiune proastă, iau medicamente pentru că urmează diferite tratamente etc)
– Dacă treci de testele preliminarii, urmează o nouă etapă de teste, o mică analiză a sângelui (se ia o singură picătură din deget, se pune pe lamelă şi se analizează pe loc: glicemia, RHul + grupa de sânge, hemoglobina etc.
– După testul cu picătura de sânge pacientul se întoarce la doctor pentru ca doctorul să stabilească pe baza rezultatelor mini testării sângelui dacă poate să doneze acum sau nu. Dacă glicemia sau hemoglobina sunt prea mari sau prea mici, persoana poate fi refuzată la donare. Dacă sunt probleme cu glicemia, i se poate recomanda să meargă să mănânce ceva (pentru că glicemia se reglează rapid), apoi revine, se retestează, și dacă e ok, poate să doneze.
– Dacă e ok, te trimit către sala de recoltare. În sala de recoltare pot dona mai mulți oameni o dată; totul este steril, de unică folosinţă, este desigilat în faţa ta. Donarea propriu zisă durează în jur de 10 minute și se iau fix 450ml de sânge. În timp ce donezi poți primi niște apă/ceai.După recoltare primești buletin, ștampilă și timbru roșu că ai donat pe carnetul de donator, după care te duci să-ți iei bonurile de masă și gata.

Ulterior, sângele va fi testat pentru toate bolile (hepatite, sifilis, sida etc) și dacă e bun va fi păstrat şi folosit, dacă nu e okay va fi aruncat, ca deşeu medical. Sângele este păstrat la centru sau dus la spitalele care au nevoie de el.

Donator fidel devii de la a 3-a donare, și primești analize speciale – biochimie, hemoleucograma atât tu cât și toate rudele de gradul 1 gratuit, dacă vor.

Unii încearcă să trișeze pentru bani, și vin fără carnet ca să doneze mai des dar nu prea reuşesc “să păcălească” sistemul.

Grupele de sânge rare (mergeți și donați dacă aveți așa ceva!) sunt cele cu RH negativ (doar 15% din populația lumii), mai ales A2 negativ și AB4 negativ – cel mai rar. Cea mai bună grupă de donat este 0 – pentru că merge folosită la orice pacient indiferent ce grupă are.

Toată procedura durează între o oră și 2 ore, uneori chiar mai mult dacă e foarte aglomerat, sau chiar mai puțin de o oră dacă e liber. Dacă te duci să donezi, rezervă-ți prima jumătate a zilei pentru chestia asta. Oricum primeşti adeverinţă pentru zi liberă de la şcoală/facultate/serviciu.

Dacă vor rezultatele analizelor, donatorii trebuie să revină la 72 de ore după donare, la fișier, unde sunt identificați pe bază de buletin de identitate și de unde își ridică doar personal rezultatele testărilor, care sunt confidențiale.

Studiu de caz real – donare sânge la CTSM București în 27 iunie 2012 (după renovare):
”Sunt Ciprian, nefumător și donator :). Îți descriu pașii prin care treci pentru a dona sânge:
1. Sosire la centru: 11:25 – iau fișa de la intrare (portar) pe care o completez în două minute.
2. 11:27 – duc fișa la recepție – ți se pun întrebări referitoare la ocupație, dacă ai carnet de donator îl prezinți, ți se face și o poză.
3. 11:30 – ești trimis la etajul 1, ex. Cabinet 38 pentru depunere fișă. Aici ești cântărit, ți se ia tensiunea și ți se pun întrebări referitoare la alimentație, odihnă etc.
4. 11:40 – cabinet 47, ți se ia hemoglobina.
5. Secretariat etaj 2 depui fișele și astepți să donezi (circa 5 min. așteptare)
6. Donarea propriu-zisă: început la 11: 50 – terminat la 12:05
PS: centrul este renovat parțial cu sprijinul asociaţiei React şi Vodafone, care pe lângă campaniile de informare au donat şi o ambulanţă complet utilată pentru transportul sângelui de la centrul de donare la spitalele din Buc-Ilfov.”
(Observaţi că în acest caz toată procedura a durat sub o oră)

UPDATE feb 2014: Am găsit TRASEUL DONATORULUI pe site-ul oficial al Centrului de donare București (CTSMB): http://ctsbucuresti.ro/cum_donez.html

9. Avantaje medicale şi beneficii “materiale” primite la donarea de sânge în România:

Avantaje medicale:

– Donarea reface şi împrospătează cantitatea de sânge din corp, deci este un avantaj pentru donator, mai ales dacă este vorba de persoane de vârsta a 2-a. În cazul populaţiei masculine există un beneficiu în plus: bărbaţii au un risc mai mare pentru apariţia hemocromatozei, o afecţiune cunoscută pentru nivelul ridicat de fier în sânge. Aceasta este o afecţiune destul de periculoasă care poate duce la apariţia bolilor de inimă şi a altor probleme grave de sănătate. Cercetările arată că dacă bărbaţii donează sânge de cel puţin 3 ori pe an, ei pot reduce riscul unei concentraţii mari de fier în sânge, astfel îndepărtând riscul unui infarct cu până la 50%.

– Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association, cei care donează sânge o dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de ani prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral.     De asemenea, un studiu desfăşurat pe parcursul a patru ani şi jumătate, pe 1.200 de oameni, a arătat că persoanele care donează sânge de două ori pe an prezintă un risc mai mic de cancer, deoarece nivelul de fier din sângele lor este mai scăzut.

– Donarea previne hipertensiunea arterială
– Anumite studii au arătat faptul că persoanele care donează regulat sânge, trăiesc mai mult decât ceilalţi
– Donarea de sânge scade riscul de accident vascular, cerebral sau de paralizie.
– Ți se îmbunătățește imunitatea organismului datorită stimulării producerii globulelor roşii ( hematii) şi a celor albe (leucocite).
– Testele (analizele) efectuate la donare pot stabili dacă persoana respectivă suferă de diverse afecţiuni grave sau dacă sunt predispuse către altele. Astfel, se pot lua măsurile necesare pentru a înlătura orice risc sau pentru a trata o afecţiune aflată în stare incipientă.

Beneficii “materiale”:

1.Următoarele analize sunt gratuite: Grupa sanguină (ABO) şi RH-ul; anticorpi antieritrocitari (pentru fetele cu Rh-); Antigen Ag HBs, antigenul de suprafaţă al virusului hepatitic B (Hepatita B) şi Anticorpi anti virus hepatitic C (hepatita C); Anticorpi-antigen HIV 1 şi 2 (SIDA); Anticorpi anti  HTLV  1 şi 2, adică  anti virusului  leucemiei cu celule T a adultului (leucemie); VDRL (sifilis), TPHA adica test pentru depistarea sifilisului, sau test EIA  pentru anticorpi anti sifilis (siffilis); ALT sau TGP (probe hepatice) enzima prezentă în ficat care atunci când este crescută poate indica o hepatită acută; Hemoglobină / hemoleucograma; La cerere, ai posibilitatea efectuării ulterioare şi a altor analize gratuite – calcemie, glicemie, transaminaze, colesterol, EKG, radiografie pulmonară etc.

Detalii despre analize și aici: http://ctsbucuresti.ro/servicii_medicale.html

Update sept 2012: se pare că cei de la centrul din Bucureşti nu-ţi eliberează aşa multe analize gratuite precum mi-au spus mie când am fost la ei :( …

Dacă devii donator fidel (ai donat de cel puţin 3 ori), toate rudele tale de gradul 1 au dreptul să vină şi să-şi facă analize gratuite! Update sept 2012: după ce am aflat că de fapt donatorului i se dau mai puține rezultate ale analizelor decât credeam, acum sunt sceptic privind analizele pe care le pot face rudele de gradul 1 dacă ești donator fidel… dar merită să întrebaţi dacă mergeţi să donaţi.

Rezultatele testărilor sunt strict confidenţiale şi nu părăsesc instituţia fără autorizarea scrisă a donatorului.

În interesul lor propriu, pentru informare asupra stării de sănătate, donatorii trebuie să revină la 72 de ore după donare, la fişier unde sunt identificaţi pe baza de buletin de identitate şi de unde îşi ridică doar personal rezultatele testărilor. Identitatea donatorului nu este divulgată nimănui, donarea fiind anonimă.

2. Adeverinţă pentru o zi liberă de la şcoală / facultate / serviciu (în cazul angajaţilor cu carte de muncă), pentru ziua în care ai mers să donezi:

3. Adeverinţă prin care poţi cumpăra un abonament lunar pentru RATB şi/sau un abonament lunar pentru Metrou, la jumătate de preţ.

4. Primeşti 7 bonuri de masă în valoare de câte 9 lei – deci în total primeşti 63 de lei.

10. De ce donează sânge românii? De ce se donează sânge în Bucureşti?

Românii donează pentru unul sau mai multe dintre următoarele motive principale:

1. din simţ civic – donează “ca să doneze sânge”, pentru că asta înseamnă solidaritate umană şi așa este moral şi normal într-o societate umană civilizată (donare de sânge “la nimereală” – nu-l interesează cine va primi sângele, atâta timp cât a putut contribui la salvarea sau ameliorarea vieţii a cel puţin unui om)

2. din simţ civic – donează pentru un bolnav anume, despre care a aflat din presă, la radio, tv sau pe internet, şi cu care n-are nicio legătură, dar pe care vrea să îl ajute, deşi nu îl cunoaşte personal; (iarăşi, solidaritate umană – fenomen normal şi moral, din păcate rar) (donare de sânge direcţionată pentru un necunoscut)

3.pentru un anumit bolnav, pe care îl cunosc (o rudă, un prieten etc) (donare de sânge direcţionată pentru un cunoscut)

4.pentru unul, mai multe sau toate avantajele “materiale” primite în urma donării: bonuri de masă, reducere pe transport, o zi liberă de la serviciu/şcoală/facultate, analize gratuite etc.

În Bucureşti, conform informaţiilor obţinute la centrul de donare, s-ar părea că situaţia stă cam aşa: circa 1 sfert sunt cei care donează direcţionat pentru un bolnav anume (de regulă pentru un bolnav cunoscut – rudă/prieten, foarte rar pentru un bolnav necunoscut despre care donatorul a aflat din mass-media), iar restul de 3 sferturi dintre cei care donează, sunt reprezentaţi de donatorii pentru avantaje materiale şi donatorii din simţ civic “ la nimereală”. Nu ai de unde să ştii câţi sunt acolo în special pentru bani, pentru că nu vor recunoaşte. Dar, până la urmă, nici nu contează atât de mult, important e că donează, spre deosebire de celelalte milioane de români cărora nu le pasă de acest subiect.

11. Concluzie 

Pe lângă elementele prezentate până acum, atunci când te duci să donezi, este foarte importantă şi abordarea psihică, emoţională, sentimentală. Dacă te duci să donezi, INDIFERENT DE MOTIVUL PENTRU CARE TE DUCI SĂ DONEZI, că e pentru bani, că e din spirit civic, nu contează, trebuie să fii tot timpul conştient că faci un lucru minunat, care ţi se contorizează ca faptă bună şi reprezintă o contribuţie pozitivă la societatea în care trăim. Gândindu-te la binele pe care îl faci prin faptul că te duci să donezi sânge, vei reuşi să treci mai uşor peste posibilele inconveniente care pot apărea în procesul de donare (atenţie: posibile, NU obligatorii):

-oamenii veniţi să doneze sunt foarte diverşi, de diferite etnii, din diferite pături sociale. Poate sunt total diferiţi faţă de tine, poate se află acolo din motive total diferite faţă de ale tale, poate gândesc cu totul altfel decât tine. Poate sunt niște oameni răi, spre deosebire de tine, care ești bun. Toate aceste lucruri NU CONTEAZĂ. Trece-le cu vederea! Toţi cei prezenţi acolo fac un bine societăţii în care trăim, indiferent de motivul pentru care se află acolo, sau cum sunt ei ca oameni în viaţa de zi cu zi.

-personalul medical din sistemul bugetar din România este cunoscut pentru modul nu foarte politicos în care tratează pacienţii. În cazul în care întâlneşti în procesul de donare de sânge astfel de persoane, nu le lăsa să te afecteze, nu le lăsa să te facă să-ţi bagi picioarele şi să pleci acasă fără să mai donezi sânge. Adu-ţi aminte cât de important este să donezi sânge, pentru persoanele care au nevoie de el şi ignoră diferitele comportamente anormale ale personalului medical, sau comentează şi pune-i la punct pe cei care nu respectă suficient donatorul, mai ales că donatorii sunt ca un fel de angajatori ai medicilor şi asistentelor de acolo, care sunt bugetari (plătiţi din bani publici).

-este posibil ca întreg procesul de donare să dureze şi două ore, poate şi mai mult  uneori. Du-te să donezi pregătit ca acest lucru să se întâmple. Rezervă-ţi prima parte a zilei doar pentru donare (nu uita că ai liber toată ziua de la şcoală/facultate/serviciu). Nu uita că poţi să mănânci şi să bei înainte să donezi sânge, deci ia-ţi la tine ceva de ronţăit, sau un sandviş, dar şi apă sau suc. Ia-ţi la tine o carte pentru citit. Astfel, nu pierzi timpul cât aştepţi, şi nici nu te plictiseşti.

Donarea de sânge ar trebui să fie practicată pe scară largă, de către toţi cei care sunt suficient de sănătoşi încât să poată dona. Din păcate însă natura egoistă a omului se observă foarte bine la acest capitol şi îi ţine pe cei mai mulţi dintre noi departe de centrele de donare. Verificaţi dacă sunteţi „eligibili” pentru donare (citind ghidul de mai sus sau  telefonic direct la centrul de donare), călcaţi-vă peste instinctele biologice explicate mai sus, călcaţi peste scuzele pe care vi le creaţi (și care nu sunt valabile), încercaţi să treceţi peste atitudinea de blamat a personalului medical, dacă acesta se comportă nerespectuos, şi MERGEŢI  SĂ  DONAŢI!  Nu uitaţi că donarea de sânge chiar salvează vieţi, la propriu! Nu este un clişeu, este un adevăr. Şi tu dacă vei merge să donezi, vei salva sau vei îmbunătăţi considerabil viaţa cuiva. În timp ce  mulţi oameni reacţionează greşit la aflarea veştii că sunt incompatibili cu donarea de sânge, gânding ceva de genul „DA! YES! Oh yeah! Ce bine! NU pot să donez! Super! Am scăpat!”….., o reacţie normală ar fi „Ce păcat că nu pot face şi eu atât de mult bine, atât de uşor…”. Cei care pot dona, pot face acel bine! Nu rataţi ocaziile de a face bine altora! Asta înseamnă un popor civilizat, asta înseamnă o societate umană normală, asta înseamnă să fii OM.

Citeşte şi:

18 feb 2013: Povestea celor care-şi “varsă” sângele ca să nu moară de foame

Emilian, 4 iulie 2012, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.