De ce trebuie redus consumul de carne. Cat de nociva este carnea de pui, porc, vita, miel? (s7)

Carnea este consumată de om încă din cele mai vechi timpuri. În clasele mici la şcoală învăţam că omul este omnivor. În prezent din ce în ce mai mulţi oameni renunţă la carne şi devin vegetarieni. Şi în principiu cred că fac bine. Trebuie menţionat însă că cimpanzeii, animalele cu care semănăm cel mai bine din cele mai multe punct de vedere, mănâncă şi ei carne. ÎNSĂ MULT MAI RAR şi MULT MAI PUŢINĂ decât oamenii. ŞI OBLIGATORIU CU VERDEAŢĂ (o frunză, o plantă, o ceva). Problemele care apar din cauza  consumului de carne pe care îl susţine specia umană sunt de două feluri: probleme ce ţin de mediul înconjurător şi probleme ce ţin de sănătatea umană. Detalii în continuare:

În cazul în care nu ajungeţi cu cititul până la sfârşitul acestui text, citiţi acest articol interesant: Mitul proteinelor şi consumul de carne.

Citirea unui text despre carne, vegetarianism etc ar trebui făcută după ce avem stabilit ceva foarte clar în cap: ALIMENTAŢIA este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieţii umane care  ne influenţează sănătatea. Este bine să înţelegem acest lucru şi să fim conştienţi de el în fiecare zi. Celelalte lucruri de care depinde sănătatea umană sunt: odihna, mişcarea, stresul, genele biologice, starea de fericire, aerul pe care îl respirăm, substanţele cu care intrăm în contact etc.

Legat de consumul de carne se poate scrie o infinitate de lucruri, eu vreau doar să precizez aici câteva chestii. Trebuie menţionat că la început oamenii mâncau doar carne din vânat – mergeau la vânătoare prin pădure, prindeau ceva, îl găteau şi îl mâncau. Încă se mai întâmplă asta în cazul triburilor care mai există. Carnea de vânat era şi încă mai este printre cele mai puţin nocive sănătăţii umane. Acum carnea de vânat este puţină, şi foarte scumpă. În prezent cei mai mulţi români care consumă carne susţin o industrie nocivă atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru sănătatea omului. O populaţie umană cu creştere exponenţială, care a ajuns în prezent la peste 7 mld, cere foarte multă carne. Acest lucru a dus la producerea cărnii pe scară industrială prin creşterea a milioane de animale domestice special pentru a fi sacrificate (pui, vaci, porci, oi, capre etc). Şi care este problema?

1.Problema de natură ecologică

Industria atât de dezvoltată a cărnii afectează mediul în mai multe feluri:

a. consumă foarte multă APĂ,

b. ocupă suprafeţe foarte mari de terenuri agricole pentru a produce furaje şi cereale ca hrană pentru animale – suprafeţele respective puteau fi folosite pentru a hrăni direct populaţia cu produse de origine vegetală; cerealele care ajung hrană pentru animale, hrană pentru industria cărnii, puteau fi folosite direct ca hrană pentru om.

c. pe lângă terenurile “irosite” pentru hrana animalelor, industria cărnii necesită terenuri pentru creşterea propriu-zisă a animalelor (hale, hambare etc) – spaţii şi suprafeţe care ar putea fi folosite în alt mod.

d. consumă foarte multă energie

e. poluează atmosfera (mai ales vacile), prin metanul din bălegar, care este gaz cu efect de seră

f. poluează apele curgătoare, prin dejecţiile şi chestiile eliminate în râuri şi izvoare

Din punct de vedere ecologic, cele mai multe probleme le creează carnea roşie (vită, porc, oaie), pe când puiul este crescut cred eu cu cel mai mic impact asupra mediului.

2.Probleme ce ţin de sănătatea umană – câteva idei pe scurt

Problemele legate de consumul de carne şi sănătatea umană pleacă de la mai multe idei/întrebări la care trebuie să ne gândim:

A. Este sănătoasă carnea pentru organismul uman? Omul ar trebui să fie omnivor sau ierbivor?

Dacă am lua de exemplu “cea mai sănătoasă” carne – cea de vânat (de la un animal care a trăit toată viaţa în sălbăticie), este ea sănătoasă şi benefică organismului uman, sau nu? Tot timpul când apare discuţia cu “omul ar trebui să nu mănânce carne deloc” mă gândesc la ce ne povestea Jane Goodal în cartea În umbra Omului, despre cum cimpanzeii în sălbăticie mănâncă şi ei carne (un pui de căprioară, un pui de mistreţ etc), doar că mult mai rar şi mult mai puţină decât oamenii, şi obligatoriu amestecată cu ceva verdeaţă. Deci, deşi mulţi spun că oamenii nu au nevoie de carne în alimentaţia lor, nu ştiu dacă e totuşi bine sau nu ca specia umană să nu mănânce deloc carne.

B. Cât de sănătoasă este carnea pe care o consumăm atât de des?

Pentru că cei mai mulţi dintre români consumă carne din comerţ, produsă-procesată într-o fabrică specială de carne, trebuie să apară această întrebare – cât de sănătoasă este ACEASTĂ carne pe care o bag în gură acum? Trebuie ştiut că, mânaţi de lăcomia profitului, producătorii de carne apelează la toate variantele legale şi ilegale pentru a creşte producţia de carne într-un mod foarte “sănătos”: hormoni de creştere, chimicale, carne umflată cu apă sau tot felul de substanţe nocive – toate acestea ajung în corpul nostru, după ce am digerat carnea în stomac. De asemenea, producătorii de carne folosesc tot felul de substanţe pentru a da gust cărnii, pentru a o face mai aspectuoasă, pentru a rezista mai mult în timp: E-uri, conservanţi, coloranţi, arome, alte chimicale nocive şi chiar toxice etc – toate aceste lucruri nemaipomenit de bune şi sănătoase ajung în organismul nostru după digerarea cărnii în stomac. Cu cât este mai procesată carnea, cu atât est emai nocivă. De exemplu salamul, parizerul, şi toate chestiile care au fost create dintr-o pastă de carne provenită din cine ştie ce, şi amestecată cu cine ştie ce substanţe, sunt după părerea mea printre cele mai nocive tipuri de carne. Chiar dacă vom alege un tip de carne crescut “la ţară” sau într-o fermă ecologică, tot rămân valabile întrebări de genul  “ce a mâncat acel animal şi cât de sănătos este ce a mâncat?” “câte E-uri şi chimicale se aflau în mâncarea animalului şi cât de pură era apa pe care a băut-o toată viaţa lui?” “Ce aer a respirat animalul şi cât de stresat a fost până să fie sacrificat?” – toate aceste lucruri contează.

De asemenea, alte întrebări legate de consumul de carne ar fi:

C. Care este cel mai puţin nociv tip de carne pentru organismul uman?

R: Probabil carnea din vânat, carnea “de ţară” şi carnea din ferme ecologice pe bune

D. Cât de des trebuie mâncată carnea şi în ce cantităţi?

R: Habar n-am.

E. Cum trebuie gătită carnea pentru a fi mai puţin nocivă? 

R: Probabil NU pe grătar (fumul care intră în ea este toxic), probabil NU prăjită în ulei cancerigen etc.

Bonus: Problemă de natură morală: pentru ca noi oamenii să mâncăm carne, un procent covârşitor din animalele ce vor fi sacrificate, au fost crescute în condiţii infecte de viaţă – înghesuite, în mizerie, fără să vadă vreodată lumina zilei, cu ciocul tăiat şi aripile rupte etc. Cumpărarea de carne provenită de la astfel de animale susţine această industrie, iar acceptarea şi susţinerea unei asemenea situaţii arată ce specie egoistă şi/sau ignorantă suntem.

Încheiere:

Există foarte mulţi oameni care au devenit vegetarieni, şi tendinţa este de creştere. Aceştia deja au făcut un beneficiu mediului prin faptul că nu mai consumă carne, şi foarte mulţi spun că se simt mult mai bine, mai energici şi mai sănătoşi. E posibil să fie adevărat, însă e posibil să nu fie valabil pentru toţi cei care devin vegetarieni, mai ales dacă nu sunt convinşi dinainte că fac un lucru benefic planetei şi sănătăţii lor. Consumatorii aceastei cărni “industriale” tind să ignore aproape total modul în care au fost crescute animalele, ce au mâncat ele, cu ce au fost “ajutate” să crească, cu ce alte substanţe chimice a fost procesată carnea etc. Cei care simt şi înţeleg din ce în ce mai mult că acest tip de carne este nociv, pot să înceapă treptat să-şi îmbunătăţească alimentaţia, ajutând atât mediul înconjurător cât şi propriul organism, prin:

1. Reducerea cantităţii de carne consumată (mai puţină, mai rar)

2. Mâncarea cărnii obligatoriu împreună cu niște vegetale, legume, verdețuri etc (maimuțele din sălbăticie fac asta obligatoriu de fiecare dată, și ele nu sunt ”pervertite” cum este omul, ci sunt așa cum ar trebui să fie ele pe pământ – deci să luăm aminte!)

3. Eliminarea treptată a cărnii roşii (porc, vită, oaie), cea mai dăunătoare pentru organism și pentru mediu (părerea mea, mai ales dacă e ”din comerț”).

4. Eliminarea (de preferat totală) a celor mai infecte tipuri de carne: carne la conservă, pateu de ficat la conservă, salam, parizer, cremvurști, cârnați și orice alte chestii procesate făcute din amestecuri de carne, zgârciuri, grăsimi, chimicale, E-uri, toxine, monoglutamat de sodiu (al cincilea gust – umami) etc. Pe scurt: eliminarea celui mai infect gunoi din alimentația noastră.

Bonus 2: De ce sunt românii şi oamenii în general dependenţi de carne? Răspunsul: din cauza gustului. Gustul este cel care a pervertit natura umană, care ne controlează în cea mai mare parte alimentaţia şi care ne stăpâneşte şi învinge chiar şi raţiunea, atunci când ne alegem ceva de mâncare. Dar despre asta, într-un text viitor. (vezi între timp reportajul VIDEO de mai jos)

Bonus 3: Nu doar CE mâncăm este important, ci şi CUM mâncăm. Este foarte important ca mâncarea să fie mestecată foarte bine înainte de înghiţire, astfel încât să devină o pastă înainte de a o trimite spre stomac. Detalii despre asta într-un alt text viitor.

Bonus 4: O scurtă prezentare a industriei cărnii şi efectele ei asupra omului:

Citeşte şi

3 martie 2013: Suntem OTRĂVIŢI încetul cu încetul. Dezvăluirile unei anchete impresionante în piaţa alimentară, marca “În Premieră, Carmen Avram”

21 feb 2012: Acesta este secretul cărnii injectate: 600 g devin brusc 1 kg în galantar

20 feb 2012: Carnea injectată, cel mai bine păstrat secret din industrie. Câtă pastramă dopată cu seringa mâncăm fără să ştim

20 oct 2011: Mezelurile, în topul bombelor alimentare

Mitul proteinelor şi consumul de carne.

Crezi că ştii ce mănânci? Cele mai şocante minciuni din industria alimentară

Update 4 oct 2012: VIDEO – Reportaj despre gunoiul pe care îl mâncăm zilnic. Chimicale, E-uri si toxine in mancare (s14)

Emilian, 27 iunie 2012, ceicunoi.wordpress.com